Calendarul Ortodox Iunie 2024

Conform tradiției populare românești, luna iunie se mai numește “Cireșar” sau “luna cireșelor”, deoarece acum se coc cireșele. Totodată, denumirea lunii iunie provine și de la zeița “Iuno”, protectoarea femeilor căsătorite. Astfel, se spune că luna iunie este favorabilă pentru nunți fiindcă acum se vor lega cele mai trainice căsnicii.

La fel ca și în celelalte luni ale anului, și luna iunie a atras câteva superstiții, precum:

• Dacă tună și fulgeră mult, atunci vara va fi noroasă;
• Dacă avem parte de ploi, atunci la Crăciun vom avea parte de belșug;
• Dacă va bate vântul de la miazănoapte, atunci grâul va avea roade bogate;
• Dacă plouă, atunci nu vom avea recolte prea bune la porumb, etc.

Iată care sunt principalele sărbători creștine din luna iunie și care sunt cei mai importanți sfinți celebrați această lună.

Principalele sărbători creștine din luna iunie:

• 2 iunie - Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
• 7 iunie - Sfântul Teodot, episcopul Ancirei
• 8 iunie - Sfinții Mucenici Nicandru și Marcian
• 11 iunie - Sfinții Apostoli Bartolomeu şi Barnaba; Sfântul Ierarh Luca, arhiepiscopul Crimeei;
• 13 iunie - Înălțarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor
• 21 iunie - Sfântul Mucenic Iulian din Cilicia
• 22 iunie - Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești
• 23 iunie - Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile sau Cincizecimea)
• 24 iunie - Sfânta Treime; Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele);
• 29 iunie - Sfinții Apostoli Petru și Pavel
• 30 iunie - Soborul celor 12 Apostoli

2 iunie - Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava este sfântul cu cele mai vechi moaște din România, aduse în țara noastră acum 600 de ani. Model de credință mărturisitoare în vremuri de prigoană, Sfântul Ioan cel Nou este serbat în calendarul ortodox de două ori: pe 2 iunie, când se face pomenirea trecerii la cele veșnice și pe data de 24 iunie, când pomenim mutarea moaștelor sale.

Era un negustor grec creștin de mărfuri, născut în cetatea Trapezunt din Turcia, în jurul anului 1300. De multe ori călătorea în diferite orașe de pe țărmul Mării Negre cu treburi negustorești. Se bucura de o deosebită prețuire în fața oamenilor deoarece propovăduia dreapta credință și făcea milostenii pentru cei lipsiți, mângâia pe cei în necazuri, ocrotea pe cei neajutorați și apăra dreapta-credință a Bisericii Răsăritului, în care se născuse și crescuse. Și-a găsit sfârșitul în ultima sa călătorie, din anul 1330, când mergea la Cetatea Albă. Navigatorul Reiz i-a poruncit să se lepede de credința în Hristos, însă, pentru că acesta a refuzat. A fost supus la chinuri groaznice și și-a găsit sfârșitul în urma acestui martiriu. 

7 iunie - Sfântul Teodot, episcopul Ancirei

Sfântul Sfințit Mucenic Teodot, Episcopul Ancirei avea darul tămăduirii deoarece, prin punerea mâinilor și prin rugăciune, tămăduia toate bolile trupești; iar prin cuvântul cel mântuitor de suflete vindeca rănile cele sufletești. 

A trăit în secolul IV, în Ancira Galatiei (care astăzi se numește Ankara), pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian. El lua în taină trupurile sfinților mucenici, care după moarte erau tratate cu necinste și le îngropa creștinește.

Pentru că avea credință creștină și mărturisea că Hristos este mai presus și mai puternic decât împărații lumii, păgânii l-au bătut cumplit, apoi l-au spânzurat pe un lemn, l-au jupuit pe coaste și la sfârșit i-au tăiat capul, în data de 7 iunie 303, în vremea împăratului Dioclețian (284-305).

8 iunie - Sfinții Mucenici Nicandru și Marcian

Sfinții Mucenici Nicandru și Marcian au fost ostaşi în armata romană de la Dunăre şi și-au îndeplinit slujirea ostăşească în cetatea Durostorum, astăzi Silistra, pe vremea împăratului Diocleţian (284-305).

În anul 298, cezarul Maximian Galeriu a îndepărtat din armată pe ostaşii creştini, arestându-i şi persecutându-i până la moarte. Pentru că Sfinţii ostaşi Nicandru şi Marcian au mărturisit împreună cu alţi trei ostaşi, Pasicrat, Valention, Isihie, şi cu veteranul Iuliu că sunt creştini, aceștia au fost aruncaţi în închisoare din porunca împăratului. Siliţi să se lepede de Hristos, ostașii au refuzat și au fost bătuţi şi chinuiţi în felurite chipuri. Văzând că nu-i poate îndupleca să se închine zeilor,  împăratul Maximian Galeriu a poruncit să li se taie capetele Sfinţilor Nicandru şi Marcian în 8 iunie, primind astfel de la Hristos cununa muceniciei.

11 iunie - Sfinții Apostoli Bartolomeu şi Barnaba; Sfântul Ierarh Luca, arhiepiscopul Crimeei; Duminica Tuturor Sfinților (Lăsatul Secului pentru Postul Sfinților Petru și Pavel)

Sfântul Apostol Bartolomeu a fost unul din cei doisprezece apostoli. Este pomenit în Evangheliile sinoptice și în Faptele Apostolilor, iar prăznuirea lui se face la data de 11 iunie (împreună cu Sfântul Apostol Barnaba) și în 25 august (mutarea moaștelor sale). După Pogorârea Duhului Sfânt, Bartolomeu a propovăduit în Asia împreună cu Apostolul Filip, cu sora lui Filip, Mariana și cu Apostolul Ioan. A suferit moarte martirică din cauza invidiei fratelui regelui Armeniei, căruia îi vindecase fiica.

Sfântul Apostol Barnaba a fost unul din cei șaptezeci de ucenici și însoțitorul Sfântului Apostol Pavel în unele din călătoriile sale misionare. Numele său la naștere a fost Iosif, dar Apostolii îl strigau Barnaba (fiul consolării) deoarece avea darul de a alina sufletele oamenilor. Sfântul Barnaba a fost, probabil, primul care a propovăduit în Roma și Milano. El a fost martirizat de către evrei în insula Cipru și a fost înmormântat de către Sfântul Marcu. 

Sfântul Ierarh Luca, arhiepiscopul Crimeei, numit adesea drept doctor "fără-de-arginți", a fost un ierarh mărturisitor ce a pătimit mult pentru dragostea și credinta lui în Hristos în temnițele comuniste. Născut într-o familie princiară, sfântul a fost un bun chirurg și profesor universitar, iar în cele din urmă, unul dintre marii predicatori ai secolului nostru. Atât în vremea războiului ruso - japonez (1904-1905), cât și în timpul Primului Război Mon­dial (1914-1917), Sfântul s-a ofe­rit ca voluntar, îndeplinind misiunea de chirurg în mai multe spitale din Rusia. Nu s-a temut niciodată în cuvântările sale a condamna ateismul. La bătrânețe, Sfântul și-a pierdut cu totul vederea și a trecut la cele veșnice la data de 11 iunie 1961. Sfintele lui moaște au fost așeza­te în Catedrala „Sfânta Treime” din Simferopol, unde săvârșesc tămăduiri minunate.

13 iunie - Înălțarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor

În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului. Potrivit rânduielilor bisericești, este ziua în care Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, în timp ce își binecuvânta ucenicii și s-a așezat de-a dreapta Tatălui.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și Sărbătoare Națională Bisericească. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și străinatate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

În ziua acestui praznic, abundă obiceiurile și practicile magice legate de cultul morților. Se credea că, în drumul către cer, sufletele morților puteau rămâne pe pământ, transformându-se în strigoi ce provocau neajunsuri oamenilor și animalelor. De aceea în ziua de Ispas (Înălțarea Domnului) se practică, și astăzi, ritualuri magice de apărare. 

Citește mai multe în articolul Înălțarea Domnului - Ziua Eroilor.

21 iunie - Sfântul Mucenic Iulian din Cilicia

Sfântul Mucenic Iulian s-a născut într-o familie de nobili, în Tarsul Ciliciei în vremea lui Diocletian. A primit moarte mucenicească la vârsta de 18 ani deoarece nu a vrut să se lepede de credința în Hristos. Persecutorii l-au legat într-un sac, plin cu șerpi veninoși, pe care l-au aruncat în mare. Sfintele moaște ale Sfântului Mucenic Iulian au fost aduse de valuri la mal, iar credincioșii le-au găsit și le-au îngropat cu cinste la Alexandria, în anul 290. Moaștele au fost mutate după un timp în Antiohia.

22 iunie - Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 1765, în localitatea București și a intrat în monahism la Mănăstirea Neamț, sub îndrumarea duhovnicească a Sfântului Paisie Velicicovski. În perioada 1823-1834 a fost mitropolit al Țării Românești. Pentru viața și activitatea sa duhovnicească și culturală, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în memoria Bisericii și a neamului românesc drept cel mai de seamă întâistătător al scaunului Mitropoliei Țării Românești din secolul al XIX-lea, pentru aceasta el fiind supranumit "Dascălul".

Ca episcop, Sfântul Grigorie Dascălul a desfășurat o neobosită activitate pastoral-misionară și social-culturală, numind ierarhi în Episcopiile de Argeș, Râmnic și Buzău, întemeind școli teologice în fiecare centru eparhial, hirotonind preoți vrednici și învățând neîncetat la păstrarea dreptei credințe. Numeroși săraci, văduve și orfani au primit de la Sfântul Grigorie mângâiere sufletească, binecuvântare și daruri materiale (adăpost, hrană și cărți). (sursa: aici)

Sfântul Grigorie a trecut la cele veșnice în data de 22 iunie 1834, fiind înmormântat în partea de miază-noapte a Catedralei Mitropolitane. Cinstitele sale Moaște se află astăzi în Mănăstirea Căldărușani, din județul Ilfov.

23 iunie - Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile sau Cincizecimea)

Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Pogorârea Sfântului Duh este istorisită de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca în Faptele Apos­tolilor (Fapte 2). 

“În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.” 

Această sărbătoare se mai numește Cincizecimea deoarece se prăznuieşte la 50 de zile după Paşti. “Nouă, Cincizecimea ne arată ieşirea din răutatea necredinţei şi intrarea în Biserică; că atunci ne împărtăşim şi noi cu Trupul şi Sângele Stăpânului.”

Sărbătoarea cade totdeauna la 10 zile după înălţare sau la 50 de zile după Paştii. Reprezintă totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai târziu.

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în româneşte „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii. (sursa: aici)

Citește și articolul Rusaliile - Cincizecimea - Pogorarea Sf. Duh - Duminica Mare

24 iunie - Sărbătoarea Sfintei Treimi (Lunea Sfântului Duh)

În tradiţia Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători. Întrucât persoanele Sfintei treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

“Sfântul Duh Se numeşte Mân­gâietor, ca Unul Care are putere să ne mângâie şi să ne aline; că pe El L-am primit în locul lui Hristos. Şi El mijloceşte, cu gra­iuri nespuse, pentru noi către Dumnezeu, ocrotindu-ne ca un iubitor de oameni, ca şi Hristos, că şi Hristos este Mângâietor, pentru că zice Apostolul: Avem Mângâietor către Tatăl pe Iisus Hristos Cel drept (1 Ioan 2,1).” (text preluat sursa: aici)

Iată câteva tradiții și obiceiuri specifice acestei zile:

• Oamenii duc la biserică, spre sfințire, ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a le folosi pentru a alunga răul şi bolile.
• E bine ca această zi să fie petrecută în liniște și pace, oamenii să nu se certe.
• Sunt interzise spălatul și scăldatul.
• Nu se coase, nu se se taie, tunde, nu se face curat în casă, și nici nu se să sapă grădinile. Nu se intră nici în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, deoarece spiritele rele sunt libere, iar oamenii pot fi ademeniți de ele.

Citește aici Rugăciunea Către Preasfânta Treime.

24 iunie - Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele); Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

S-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că acesta nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia a rămas mut până la botezul fiului său. Rolul lui Ioan a fost de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos și de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era "Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!". Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan. Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai).

Sânzienele sau Drăgaica sunt sărbătorite în fiecare an, pe data de 24 iunie. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. 

Această sărbătoare marchează mijlocul verii și e considerată și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Florile culese în ziua de Sânziene sunt prinse în coronițe sau, legate în formă de cruce, sunt duse la biserică. Acolo sunt sfințite, apoi sunt păstrate pentru diverse practici magice. 

Citește mai multe în articolul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele (Drăgaica). 

Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

Sărbătoarea hramului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava are loc, prin tradiţie, la 24 Iunie, având un profund caracter autohton ortodox. Miile de credincioşi, în frumosul port naţional, aduc spice de grâu, flori de câmp, crengi de tei şi de brad. Pelerinajul începe în dimineaţa zilei de 23 Iunie, când Sfintele Moaşte sunt scoase din biserică şi depuse pe un baldachin în curtea mânăstirii. Credincioşii se închină cu evlavie, iar seara se face slujbă privegherii, moaştele fiind vegheate toată noaptea. Dimineaţa se sfinţeşte aghiazma, apoi se face Sfânta Liturghie arhierească de către Mitropolitul Moldovei şi Arhiepiscopul Sucevei, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi. Spre orele patru după amiază, Sfintele Moaşte sunt duse din nou în biserică, purtate pe mâini de maramureşeni, care 24 de ore veghează moaştele şi nu mănâncă nimic, conform unei tradiţii ancestrale.

Hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, alături de cel al Sfintei Cuvioase Paraschiva de la Iaşi, constituie unul din cele mai importante sărbători religioase ale românilor din ţinutul Moldovei. (sursa: aici)

Lăsatul secului semnifică atât că e ultima zi în care credincioșii mănâncă produse „de dulce”, dar și că lasă în urmă viciile, patimile și celelalte griji lumești. În 2024, lăsatul secului pentru postul Sfinților Petru și Pavel se va sărbători pe 25 iunie, astfel că prima zi a postului va fi 26 iunie. Se pregătesc pentru Lăsatul Secului tot felul de bunătăți, preparate din carne. Acestea se consumă alături de familie și chiar se dau de pomană pentru sufletele celor adormiți. Se spune că nu e bine să arunci această mâncare, pentru că vei avea ghinion.

În anumite zone ale țării, de Lăsatul Secului, mamele le pun fiicelor la gât usturoi sau pelin, pentru ca acestea să fie apărate de iele. Ielele ar fura fetele tinere, nemăritate, pentru a le căsători cu forțele răului.

Dacă vrei să citești mai multe, găsești în articolul Postul Sfinților Petru și Pavel.

29 iunie - Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru, (pe nume Simon înainte de apostolie), era de neam iudeu, din cetatea Betsaida. Fiiul lui Iona, din seminția lui Simeon, era frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat. Era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece Ucenici şi deseori vorbea în numele Apostolilor. După Înălţarea la cer a Domnului şi după Pogorârea Duhului Sfânt, a propovăduit Evanghelia în Iudeea, în Antiohia şi în Pont, în Galatia, în Capadocia şi în Bitinia, ajungând până la Roma. A întemeiat Biserici, a întărit credinţa şi nădejdea primilor creştini şi a scris cele două epistole din Noul Testament. În ziua de 29 iunie, 

Sfântul Apostol Petru a îndurat moarte de mucenic, în vremea prigoanei dezlănţuite împotriva creştinilor de crudul împărat Nero (54-68). Pe colina Vaticanului verhovnicul Apostolilor a fost răstignit cu capul în jos.

Sfântul Apostol Pavel, (pe nume Saul înainte de apostolie), era de neam iudeu din seminția lui Veniamin, din Tarsul Ciliciei. După ce L-a văzut pe Domnul, Care i S-a arătat în chip minunat, şi a crezut în El, s-a dovedit un neînfricat propovăduitor al credinţei creştine şi, sub noul nume de Pavel, a fost unul dintre cei mai mari Apostoli ai lui Hristos. 

Sfântul Apostol Pavel a fost numit „Apostolul Neamurilor”, deoarece a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele păgâne din acele timpuri, iar sfârşitul său a fost cu moarte de mucenic, tăindu-i-se capul cu sabia, murind în aceeaşi zi cu Sfântul Petru şi sub acelaşi împărat Nero, la marginea Romei, pe drumul ce duce de la Roma spre mare. (sursa: aici)

Poți citi mai multe în articolul Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

30 iunie - Soborul celor 12 Apostoli

Soborul Sfinților 12 Apostoli este ziua în care ne amintim de cei mai apropiați 12 apostoli ai Mântuitorului Hristos. Numele celor 12 Apostoli sunt: Andrei, Petru, Ioan, Iacov, Filip, Vartolomeu (Bartolomeu), Toma, Matei, Iuda Tadeul, Simon Zilotul, Pavel și Matia. Matia este cel de-al 13-lea Apostol, care s-a alăturat celorlalți după trădarea și moartea lui Iuda Iscarioteanul. Evangheliile lui Luca și Marcu amintesc faptul că Mântuitorul a ales cei 12 apostoli pentru virtuțile pe care le avea fiecare în parte, pentru tăria de caracter și pentru convingerea lor în credința creștină.

Dacă vrei să afli mai multe despre cei 12 apostoli citește articolul Cei 12 apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos.

Dacă ți-a fost util acest articol sau dacă vrei să adaugi o completare, lasă-ne comentariul tău mai jos.