După datina străbună, în fiecare an în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne (când începe Postul Mare), se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de Iarnă. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără a fi spovediți sau împărtășiți, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca să se bucure de fericirea veșnică. Așadar, acest moment important din calendarul bisericesc nu are o dată fixă, depinde an de an de sărbătoarea Sfintelor Paști.

mosii de iarna

Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul.

Când sunt Moșii de Iarnă anul acesta, ce semnificație are și cum se face pomenirea morților, care sunt tradițiile și obiceiurile legate de Moșii de Iarnă, iată informațiile pe care le vei afla citind acest articol.

Când sunt Moșii de Iarnă 2023?

În 2023, Moșii de iarnă se prăznuiesc în ziua de sâmbătă, 18 februarie. Duminică, pe 19 februarie, are loc Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui. Așadar, Moșii de Iarnă marchează începutul celor 7 sâmbete ale morților, care se încheie în Săptămâna Mare. Moșii de Iarnă reprezintă o sărbătoare cu o importanță uriașă în calendarul creștin-ortodox, ce se celebrează cu mare fast.

 

Ce înseamnă Moșii de Iarnă sau Sâmbăta Morților? 

Celebrarea moșilor de iarnă este unul dintre cele mai importante evenimente creștine ale anului. Această sărbătoare este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române cu scopul de a pomeni persoanele care nu mai sunt printre noi, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Cuvântul "moși" vine de la "strămoși", și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul "moși" sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei: "Moșii de primăvară" (de Măcinici), "Moșii de vară" (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), "Moșii de toamnă" (în prima sâmbătă din luna noiembrie), "Moșii de iarnă" (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Moșii desemnează neamul nostru, persoanele mutate în lumea veșniciei, pentru care se fac rugăciuni de mijlocire. Cu privire la rugăciunile pentru cei morți, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: "Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi". Într-o rugăciune din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, preotul Îi cere lui Dumnezeu să-i pomenească în ceruri pe cei pomeniți de el, nominal, la proscomidie, și adaugă: “Iar pe cei pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau uitare, sau pentru mulțimea numelor, Tu Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi vârsta și numirea fiecăruia, Cel ce pe fiecare îl știi din pântecele maicii lui.”

Conform tradiției, în Sâmbăta Morților se fac parastase pentru cei adormiți, se spun rugăciuni și se dau de pomană anumite alimente pentru ca sufletul celui trecut în neființă să fie mulțumit. La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. De asemenea, la mormintele rudelor, oamenii trebuie să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.

 

Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților

Conform tradiției populare, în această zi, toate bisericile din România îi pomenesc pe cei adormiți și care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Datul de pomană în Sâmbăta morților este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile. Așadar, creștinii duc la biserică, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, dar și pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe (în funcție de posibilitățile fiecăruia).

Se zice că tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne, altfel iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă aceste rânduieli.

O altă tradiție foarte cunoscută este aceea că în această zi se mănâncă și se dau de pomană piftie și alte răcituri, Moșii de Iarnă fiind cunoscuți și ca Moșii de Piftii în unele zone ale țării.

În Transilvania, se obișnuiește să se dea de pomană inclusiv bucate preferate de cel pentru care se face pomana plus o prăjitură denumită “pupi” (chec de mere).

În Bucovina, pachetele de pomană includ neapărat și plăcinte cu brânză și se dau familiilor necăjite, cu mulți copii.

În Muntenia, alături de colivă se pune și un bănuț care se dă celui mai sărac cu scopul de a aduce spor atât celui care primește pomana, cât și celui care o dă.

În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir pentru a tămâia mormintele. După slujba de Moșii de iarnă, femeile împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. 

Alte tradiții:

  • la cimitir se aprind cel puțin două lumânări
  • în această zi nu se lucrează
  • nu se fac nunți
  • pentru cei decedați de mai puțin de un an se face un pomelnic separat, pentru a nu fi pomeniți alături de ceilalți

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”

Citește și alte rugăciuni pentru cei adormiți!

În Sâmbăta Morților se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserică. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut față de Dumnezeu. Orice slujbă a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine (Botezul, Mirul, Euharistia, Spovada, Maslul, Preoția și Căsătoria), mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați, pentru că ei nu sunt membri ai Bisericii. (sursa: aici)

E foarte important de știut că în Biblie nu scrie nicăieri ce, cui și cât să dăm de pomană. Un gest, cât de mic, făcut din suflet, și cu rugăciune, face cât zece mese de pomenire îmbelșugate. Astfel, fiecare creștin dă de pomană după bugetul pe care și-l permite. 

Preoții spun că de pomană poate da oricine. Fie văduvă, femeie gravidă, cu copil sau fără, bogat sau sărac, orb, cu handicap sau fără, etc. Faptul că dai de pomană este un act de milostenie, un act de binefacere pentru cei din jur. Omul decedat are nevoie de rugăciune, nimic mai mult din partea celor vii. 

Comentarii
Articole recomandate
Parastasul de 40 zile în religia ortodoxă

afla semnificația parastasului de 40 zile, ce se dă de pomană, când se face și ce se pregătește pentru biserică și cimitir

Rugăciuni pentru iertarea păcatelor celor adormiți

citeste o rugăciune pentru iertarea păcatelor și mântuirea celor adormiți sau pentru bunul sfârșit al vieții

Parastasul de 1 an - ce semnifică și în ce constă

află semnificația parastasului de 1 an și în ce constă acesta