Calendar Ortodox Octombrie 2025

Luna octombrie, Brumărel, este încărcată de tradiții și sărbători creștine și are 31 de zile.  În această lună, toamna îşi intră pe deplin în drepturi. Majoritatea datinilor și superstițiilor au legătură cu evoluția vremii sau cu sărbătorile religioase ale lunii. Denumită din popor Brumărel, se crede că dacă va cădea brumă, va fi frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic; dacă tună, iarna va fi ușoară, iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie.

Citește în continuare care sunt sărbătorile religioase importante din această lună și ce obiceiuri și tradiții interesante regăsim în luna lui Brumărel.

Principalele sărbători creștine din luna octombrie

• 1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului
• 2 octombrie - Sfântul Ciprian și Sfânta Muceniță Iustina Fecioara
• 5 octombrie - Sfânta Haritina; Sfinții Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu
• 7 octombrie - Sfinții Mucenici Serghie și Vah, Sfinții Mucenici Iulian Preotul și Chesarie Diaconul
• 13 octombrie - Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași; Sfinții Mucenici Carp, Papil, Agatodor și Agatonica
• 14 octombrie - Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași
• 18 octombrie - Sfântul Apostol și Evanghelist Luca
• 21 octombrie - Sfinții Mărturisitori Ardeleni
• 26 octombrie - Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir
• 27 octombrie - Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștiului
• 28 octombrie - Sfântul Iachint de Vicina

1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului

Acoperământul Maicii Domnului (popular, pe filieră slavo-rusă: Pocrovul) este o sărbătoare a Maicii Domnului care se prăznuiește în amintirea unei minuni întâmplate în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, asediată pe timpul împăratului Leon al VI-lea „Filozoful” (886 - 912). Atunci, Sfânta Fecioară s-a arătat, în toată mărirea ei cerească, Sfântului Andrei cel Nebun pentru Hristos, ca ocrotitoare și mijlocitoare a creștinilor. Maica Domnului alături de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan (Teologul), însoțiți de un alai de sfinți în haine albe a plâns pentru poporul din biserică și desfăcând cinstitul și preaminunatul Acoperământ, l-a ținut întins deasupra tuturor și a acoperit cu el, în semn de mare milostivire. După arătarea Maicii Domnului, primejdia a fost îndepărtată, iar orașul a fost cruțat de suferință și de vărsarea de sânge.

Câteva tradiții și obiceiuri pentru această zi:

• Se culeg poamele, se strânge porumbul, cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Încep arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.
• În această zi, credincioșii țin post pentru a fi feriți de boli, supărări sau necazuri.
• Pentru a avea parte de o căsnicie fericită, plină de iubire şi înţelegere, e bine ca, de Acoperământul Maicii Domnului, fetele să se gătească ca de nuntă.
• E bine să îi pomenim astăzi pe cei trecuţi la cele veşnice. Se dau de pomană plăcinte şi alte bucate de post pregătite de gospodine.

Mai multe informații despre această sărbătoare, precum și Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului vei găsi citind articolul Acoperământul Maicii Domnului.

2 octombrie - Sfântul Ciprian Vrăjitorul și Sfânta Muceniță Iustina Fecioara

Sfântul Ciprian a trăit în timpul împăratului Diocletian (284-305). A fost vrăjitor, filosof și slujitor al zeului păgân Apolo din Antiohia Siriei. Legenda spune că un tânar păgân, Aglaid, s-a îndrăgostit de Iustina și dorind să o ia de soție, cere ajutorul vrăjitorului Ciprian pentru că a fost respins de fecioară. Ciprian a trimis succesiv la Iustina diavoli care să aprinda în ea pofta trupească pentru Aglaid. Dar vrăjile lui Ciprian au rămas fără efect, căci ea le alunga cu rugăciune, post și semnul sfintei cruci. În urma acestor zadarnice eforturi, Ciprian a cunoscut înșelarea în care se afla și s-a botezat. El a fost hirotonit preot, iar mai târziu episcop în Cartagina. Sfântul Ciprian a murit ca martir pe 2 octombrie 304 împreună cu Sfânta Iustina.

Pentru dezlegarea farmecelor și alungarea blestemelor, citește și Rugăciunea Sfântului Ciprian.

5 octombrie - Sfânta Haritina; Sfinții Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu

Sfânta Muceniță Haritina a trăit în timpul împăratului Diocletian (284-305). Rămasă orfană de mică, ea a fost crescută de creștinul Claudiu. Pe credincioșii care o cercetau pe Sfânta Haritina îi învăța povățuindu-i cu cuvinte folositoare, spre mântuire, iar pe cei necredincioși îi aducea la credință, propovăduindu-L pe Hristos.

Pentru credința în Hristos a fost supusă la mai multe chinuri. A fost tunsă și i s-au pus cărbuni aprinși pe cap, dar a scăpat nevătămată. A fost aruncată legată în mare, dar Dumnezeu a scos-o la liman. Pentru că nicio pedeapsă nu a adus moartea asupra ei, împăratul a decis ca niște desfrânați să o necinstească pe fecioară. Sfânta Haritina s-a rugat ca Dumnezeu să-i ia sufletul înainte ca acele slugi să-i întineze trupul. Cum stătea îngenuncheată la rugăciune, sufletul ei a ieșit din trup și s-a înălțat în Împărăția Cerurilor. (sursa: aici)

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misail s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei și au intrat în Mănăstirea Cozia ca fraţi, vieţuind în ascultare şi smerenie, urmând pe Fiul lui Dumnezeu. Cuviosul Daniil, prin viaţă smerită şi curată, s-a făcut repede cunoscut de părinţii din mânăstire, care şi l-au ales duhovnic şi povăţuitor pe calea mântuirii. Printre cei care se mărturiseau la cuviosul Daniil a fost şi vrednicul de pomenire, fericitul Misail, care i-a devenit şi ucenic duhovnicesc. Spre sfârşitul vieţii, Cuviosul Daniil, a dat părinţilor care se nevoiau acolo rânduieli de viaţă pustnicească, apoi, cunoscându-şi mai înainte sfârşitul, le-a pus povăţuitor în locul lui pe ucenicul său, Cuviosul Misail. Amândoi fericiţii, Daniil şi Misail, după trecerea la cele veşnice, în prima jumătate a veacului al XVII-lea, au fost îngropaţi lângă altarul bisericuţei lor.

7 octombrie - Sfinții Mucenici Serghie și Vah, Sfinții Mucenici Iulian Preotul și Chesarie Diaconul

Sfinții Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de Domnitorul Neagoe Basarab. Ele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, însă, prin hotărârea Sfântului Sinod, ele au fost aduse în catedrala mitropolitană "Sfântul Dumitru” din Craiova, pe 25 octombrie 1949, în vremea IPS Firmilian, mitropolitul Olteniei. Ei erau creștini in ascuns, căci împăratul Maximian (286-305) era un persecutor al creștinilor. Au fost descoperiti că se închinau lui Hristos, motiv pentru care li s-a cerut să jertfească idolilor. Aceștia, refuzând să aducă jertfe zeilor, au fost lipsiți de însemnele demnității militare, îmbrăcați în haine femeiești și purtați prin cetate, în semn de batjocură. Pentru că nici așa nu au lepădat credința în Hristos, au fost duși în cetatea Varvalisa, spre a fi supuși chinurilor de împăratul Antioh. În drum spre această cetate, li s-a descoperit îngerul și le-a vestit că "Pentru nevoința voastră veți lua cununile biruinței de la Domnul Iisus Hristos, Care va fi alături de voi în suferința voastră, dându-vă ajutorul Său până ce îl veți călca pe vrăjmașul diavol sub picioarele voastre“. În această cetate Sfântul Vah și-a dat duhul în urma torturilor, iar Sfântul Serghie a fost decapitat. (sursa: aici)

Sfinții Mucenici Iulian Preotul și Chesarie Diaconul († 303-305) au suferit moarte martirică în timpul împăratului Dioclețian. Diaconul Chesarie a refuzat să aducă jertfă zeului Apollo și, prin rugăciunile sale, s-a dărâmat templul zeului. Atunci, consulul Leontie a crezut în Hristos și s-a botezat, fiind împărtășit de către preotul Iulian. Conducătorul Luxorie i-a aruncat în mare pe preotul Iulian și pe diaconul Chesarie, trecând astfel la Domnul. (sursa: aici)

13 octombrie - Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași; Sfinții Mucenici Carp, Papil, Agatodor și Agatonica

Sfinţii Mucenici Carp, Papil, Agatador și Agatonica au fost martirizaţi în Pergam (oraş aflat în Turcia astăzi, la aproximativ 20 de km de Marea Egee), în vremea împăratului roman Deciu (249-251). Carp era episcop, iar Papil era diaconul său. Refuzând să jertfească zeilor, au fost supuşi la chinuri și aruncaţi într-un cuptor încins. În cuptor împreună cu Sfinţii Mucenici a intrat şi Sfânta Agatonica, sora diaconului Papil, dorind să moară pentru Hristos. Ieşind şi de acolo nevătămaţi, răcorit fiind cuptorul cu puterea lui Hristos, au fost duşi din nou în temniţă. Judecătorul a decis să li se taie capetele. Împreună cu ei a suferit moarte martirică şi un slujitor al Sfinţilor Mucenici, Agatador.

În anul 1996, au fost aduse de la Catedrala Mitropolitană din Patras (Grecia) racla cu capul Sfântului Apostol Andrei. A fost pentru prima dată în istoria pelerinajului din România când peste un milion de credincioși au venit să cinstească, la Iași, pe Sfântul Apostol Andrei și pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Din anul 1992, Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul Catedralei Arhiepiscopale şi al municipiului Galaţi, iar din data de 14 noiembrie 2001, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este ocrotitorul spiritual al României.

Mai multe despre Sfântul Apostol Andrei găsești citind articolul Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României.

14 octombrie - Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași

Cuvioasa Parascheva adună anual zeci de mii de oameni la Iaşi, în cel mai mare pelerinaj din România. Este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană (ocrotitoare) a Moldovei. S-a născut la sfârșitul secolului al X-lea, în satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: "Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determină să-și dăruiască hainele sale săracilor. S-a retras în pustietate însă, la vârsta de 25 ani, un înger i-a spus în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.

Sfânta Cuvioasa  Parascheva este considerată, mai ales, protectoarea fecioarelor, a mamelor și călugărițelor. Iată câteva tradiții și obiceiuri ce au loc în această zi:

• Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri. 
• Era considerată stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Considerată apărătoarea călătorilor, păsărilor și animalelor, ea dăruia și frumusețe fetelor ce o ascultau.
• În gospodăriile de la ţară, se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele.
• Este și zi de pomenire a celor trecuti în eternitate și se dau de pomană pâine din grâul nou și must.

Citește mai multe în articolul Sfânta Cuvioasă Parascheva.

18 octombrie - Sfântul Apostol și Evanghelist Luca

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca este unul din cei patru sfinți Evangheliști, el fiind singurul dintre ei care ne prezintă istorisirea pe larg despre Fecioara Maria, Nașterea Mântuitorului, precum și cele despre copilăria Lui. Este foarte cunoscut prin prisma celor două cărți scrise “Evanghelia” și “Cartea Faptele Apostolilor”. A trecut la cele veşnice la vârsta de 80 de ani, când nişte păgâni l-au spânzurat de un măslin în cetatea Tebei din Boetia. Se spune că pe locul unde a fost înmormântat a plouat cu apă limpede şi înmiresmată. Mai mult decât atât, această apă îi tămăduia pe cei care sufereau de boli de ochi. Mai este socotit şi patronul iconografiei creştine, el fiind cel care a pictat primele icoane ale Maicii Domnului, purtând în braţe pe Hristos şi prima icoană a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

21 octombrie - Sfinții Mărturisitori Ardeleni

Sfinții Mărturisitori Ardeleni sunt prăznuiti pe 21 octombrie. Aceștia sunt: Visarion Sarai, Sofronie și Oprea Miclaus, canonizați în 1955 și preoții Ioan din Gales și Moise Macinic din Sibiel, canonizați în 1992. Au luptat împotriva impunerii confesiunii Greco-catolice și au fost apărătorii Bisericii Ortodoxe din Transilvania, împotriva unirii ei silnice cu Roma.

26 octombrie - Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir sau Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir a fost un martir creștin, sfânt militar din veacul al III-lea care a trăit în vremea împăraților Maximian și Dioclețian în cetatea Tesalonic. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este ocrotitorul orașului Tesalonic.  Pentru că a mărturisit cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească, împăratul Maximian a poruncit ca acesta să fie închis în temniţă şi ucis cu suliţa. Trupul fără viață a fost luat și îngropat cu multă cinste de către creștini și, cu timpul, din mormântul său au început să curgă picături de mir frumos mirositor prin care s-au săvârșit multe minuni și vindecări.

Câteva obiceiuri și tradiții specifice acestei sărbători:

• În ajunul sărbătorii, pe 25 octombrie, este „Focul lui Sânmedru”, când oamenii aprind focuri în curţi sau pe dealuri, peste care sar copiii, să fie sănătoşi, iar tinerii pentru a se căsători. 
• Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. 
• Cine are împrumuturi trebuie să le achite în această zi, dar şi să facă alte socoteli noi. 
• Se pomenesc morţii și se dau de pomană colivă şi colaci în formă de cruce. 

Mai multe informații despre Sfântul Mucenic Dimitrie și tradițiile referitoare la această zi găsești în articolul Sfântul Dumitru - Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

27 octombrie - Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștiului

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) este sfântul ocrotitor al cetății Bucureștilor, canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română. S-a născut în timpul împăraților româno-bulgari Petru și Asan (secolul al XIII-lea), în satul Basarabovo din Bulgaria. Cuviosul Dimitrie cel Nou de la Basarabi a fost proclamat ocrotitor al Bucureştiului în anul 1792, în vremea păstoririi Mitropolitului Filaret al II-lea. Era blând şi milostiv cu semenii săi. A fost păstor şi modestele venituri le împărţea cu săracii. A trăit într-o peşteră, şi, prin rugăciune şi post, a primit harul de a face minuni. Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, păstrate în Catedrala Patriarhală, sunt pregătite în fiecare an cu ocazia sărbătorii sale, de pe 27 octombrie, pentru a fi cinstite de miile de închinători care participă la pelerinajul din Capitală.

Mai multe despre acest sfânt găsești citind articolul Sfântul Dimitrie Basarabov - Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

28 octombrie - Sfântul Iachint de Vicina

Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti, s-a născut la sfârşitul veacului al XIII-lea și a fost unul dintre cei mai străluciţi mitropoliţi care a sfârşit şirul ierarhilor ce au păstorit de-a lungul veacurilor creştine la Vicina, în Dobrogea. În vremea păstoririi la Vicina, Sfântul Iachint a purtat grijă de eparhia sa, de preoţi, de credincioşi şi de monahi, dar s-a luptat cu mari încercări din pricina năvălirii tătarilor, apoi şi a genovezilor asupra acestor locuri. Sfântul Iachint a fost chemat în mai multe rânduri şi în Ţara Românească, pentru binecuvântarea credincioşilor creştini ortodocşi de pe aceste plaiuri. Iachint a avut un rol hotărâtor în orientarea religioasă spre Constantinopol a domnitorului Nicolae Alexandru Basarab, iar legământul făcut în scris și cu jurământ față de patriarh, Sfântul Sinod și împăratul bizantin și apoi respectat, a așezat pentru vecie creștinismul românesc în vatra Bisericii Ortodoxe a Răsăritului. (sursa: aici)

Dacă ți-a fost util acest articol sau vrei să adaugi o informație sau sugestie referitoare la subiectul prezentat, lasă-ne comentariul tău.