Luna iulie este a șaptea lună a anului, fiind considerată cea mai călduroasă din an. Acesta este și motivul pentru care mai este cunoscută sub denumirea de “Cuptor“, “Luna fierbințelilor“ sau “Luna coacerilor“. Cele patru săptămâni ale lunii poartă și ele fiecare câte-o denumire, și anume: „Săptămâna secerișului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Santilie” și „Săptămâna Verii”. Astfel, prima săptămână este dedicată muncilor agricole. Cea de-a doua reprezintă zilele aprige sau surorile Sfântului Ilie - zeițele soarelui ce trimit arșițe și provoacă incendii. A treia săptămână are ca eveniment principal sărbătoarea Sfântului Ilie, responsabil de ploi însoțite de tunete și fulgere. Ultima săptămână este dedicată verii.

calendarul iulie 2024

Cea mai importantă sărbătoare creștină din luna iulie este Sfântul Ilie, dar alături de aceasta avem și alți sfinți sărbătoriți, care și-au adus contribuția în istoria noastră creștină. 

Citește în continuare care sunt principalele sărbători creștine ale lunii.

 

Principalele sărbători creștine din luna iulie:

  • 01 iulie - Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți
  • 02 iulie - Sfântul Voievod Ștefan Cel Mare
  • 05 iulie - Sfântul Cuvios Atanasie Atonitul
  • 07 iulie - Sfânta Mare Muceniță Chiriachi
  • 08 iulie - Sfântul Mucenic Epictet Preotul și Astion Monahul
  • 09 iulie - Cinstirea Icoanei Maicii Domnului “Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț
  • 12 iulie - Cinstirea Icoanei Maicii Domnului “Prodromița” de la Muntele Athos
  • 18 iulie - Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum (Ostrov)
  • 20 iulie - Sfântul Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul
  • 21 iulie - Sfinții Cuvioși Rafail și Partenie, de la Agapia Veche 
  • 25 iulie - Adormirea Sfintei Ana
  • 26 iulie - Sfântul Ermolae; Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel
  • 27 iulie - Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon
  • 30 iulie - Lăsatul Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului
  • 31 iulie - Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului

01 iulie - Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți

Sfântul Leontie s-a născut în secolul al 14-lea în Rădăuţi. A intrat încă de tânăr în ciclul monahal sub numele Lavrentie la Mănăstirea Bogdana, iar mai târziu s-a retras la o sihăstrie în Valea Putnei, unde a avut mulţi ucenici. În anul 1402, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), a fost ales episcop al nou-înfiinţatei Eparhii a Rădăuţilor. S-a retras la bătrâneţe din scaunul episcopal şi a mers la schitul pe care-l întemeiase. Înainte de moarte a cerut să fie tuns schimnic, luând numele de Leontie. Sfintele sale moaşte se află în biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi. (sursa: aici)

 

02 iulie - Sfântul Voievod Ștefan Cel Mare

Fiu al domnului Bogdan al II-lea și al Mariei Oltea, Ștefan l-a înfrânt în 1457, la Doljești, pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, și a fost uns domn al Moldovei de către mitropolitul Teoctist. După propria sa mărturie, Ștefan cel Mare a purtat 36 de bătălii, din care a câștigat 34. Cea mai importantă victorie asupra turcilor Ștefan a obținut-o la Podul Înalt, lângă Vaslui, în 10 ianuarie 1475, cu o armată de trei ori mai mică decât a invadatorilor.  Singurele înfrângeri au fost cele de la Chilia (1462) și Războieni-Valea Albă (1476). 

Prima parte a domniei a fost marcată de războaie. Singura mănăstire pe care domnul a ctitorit-o în această etapă a fost Putna (1466–1469). În cea de-a doua parte a domniei, Ștefan cel Mare s-a ocupat în chip deosebit de ctitorirea de biserici și mănăstiri, construind chiar și două în același an. Tradiția vorbește de un număr de 40 de lăcașuri sfinte, pentru 30 dintre acestea existând date certe de identificare (Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Dobrovăț, Biserica Albă din Baia, Biserica Nașterea Maicii Domnului din Tazlău etc). (sursa: aici)

După trecerea lui Ștefan cel Mare la cele veșnice, în 2 iulie 1504, poporul a simțit că are un mijlocitor și un rugător în cer. Din generație în generație, Ștefan a fost „cel Mare, cel Bun, cel Sfânt” (Mihai Eminescu), nu doar al Țării Moldovei, ci al întregului neam românesc. „Bun”, pentru faptele sale de milostenie și iertarea celor greșiți; „mare”, pentru iscusința cu care a condus țara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi și trădători; „Sfânt”, pentru luptele sale de apărare a întregii creștinătăți, cât și pentru numărul mare de biserici și mănăstiri pe care le-a zidit și înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu și mântuirea credincioșilor. (sursa: aici)

 

05 iulie - Sfântul Cuvios Atanasie Atonitul

Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul este cel care a întemeiat comunitatea monastică din Muntele Athos, comunitate ce a devenit mai apoi cel mai mare centru al monahismului ortodox, marcând astfel începuturile istoriei Sfântului Munte. 

Marea Lavră este prima mare mănăstire zidită în Sfântul Munte Athos, fiind întemeiată în jurul anului 963, prin nevoința Sfantului Atanasie Athonitul, cu ajutoare bănești date de împărații bizantini Nichifor Focas (963-959) și Ioan Tzimikes (969-973). Mănăstirea a fost închinată Bunei Vestiri, însă după adormirea Sfântului Atanasie, mănăstirea a luat drept hram Adormirea Cuviosului, care se prăznuiește în data de 5 iulie. În această mănăstire a trăit cel mai cunoscut imnograf bizantin, Sfântul Ioan Cucuzel.

 

07 iulie - Sfânta Mare Muceniță Chiriachi

Sfânta Chiriachi a trăit în secolul al III lea, în vremea împăratului Diocletian. A refuzat multe cereri de căsătorie, invocând că ea este logodită cu Mirele Ceresc și că-și dorește să moară fecioară. Unul din pretendenții respinși i-a spus împăratului Diocletian că Sfânta Chiriachi este creștină. A fost supusă la multe chinuri, însă, acoperită de răni din cap până în picioare, ea a fost tămăduită în chip minunat de un înger. În urma acestei minuni, mulți păgâni au crezut în Hristos și au primit moartea mucenicească. Pentru că nu a vrut să se lepede de credința creștină, Sfânta Muceniță Chiriachi a fost ucisă prin tăierea capului. 

 

08 iulie - Sfântul Mucenic Epictet Preotul și Astion Monahul

Acești doi sfinți martiri erau originari din Asia Mică, probabil dintr-un oraș al Frigiei. Amândoi au propovăduit Evanghelia lui Hristos, convertind la creștinism și botezând în numele Preasfintei Treimi mulți locuitori frigieni, pe vremea împăratului Diocletian (284-305). Guvernatorul Latronianus este cel care a dat porunca să îi închidă în temniță la Halmyris pe fericiții mărturisitori Epictet preotul și Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepăda de Hristos. Aceștia, însă, au rezistat cu bărbăție și credință puternică, iar guvernatorul a poruncit să li se taie capetele de către Vigilantius, unul din judecătorii celor doi martiri. Martiriul Sfinților Epictet și Astion a avut loc la Halmyris, într-o zi de 8 iulie, când li se face pomenirea în întreaga Biserică creștină în fiecare an.

 

09 iulie - Cinstirea Icoanei Maicii Domnului “Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț

Conform Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, începând cu anul 2019 a fost aprobată înscrierea în calendar a sărbătorii Cinstirii Maicii Domnului “Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț în Biserica Ortodoxă Română.

Icoana se află în patrimoniul Mănăstirii Neamț de șase secole, este cea mai veche icoană din țară, renumită ca făcătoare-de-minuni. Ea datează din anul 665, fiind pictată în Lida și dăruită domnitorului Alexandru cel Bun de Împăratul Bizanțului Ioan al VIII-lea Paleologul. Tradiţia şi unele însemnări vechi atestă că icoana de la Mănăstirea Neamţ este o copie a celei despre care se spune că a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida, oraş din Israel.

 

12 iulie - Cinstirea Icoanei Maicii Domnului “Prodromița” de la Muntele Athos

Icoana Maicii Domnului Prodromița (adica Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, comoara Schitului Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos. Realizată la sfârșitul lunii iunie a anului 1863, de Sfinții Petru și Pavel, cinstirea Sfintei Icoane Prodromița de la Muntele Athos se prăznuiește la 12 iulie. Se apreciază că portretele zugrăvite pe icoană sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei și Pruncului Iisus așa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani.

 

18 iulie - Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum (Ostrov)

Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum a mărturisit pe Hristos în niște vremuri potrivnice creștinilor, din cauza împăratului Iulian Apostatul (361-363) care reintrodusese închinarea la idoli și pedepsirea celor care nu închină acestora, după edictul de la Milano din 325 care recunoștea creștinismul ca religie permisă.

Pentru că a mărturisit credința în Hristos și nu a vrut să se închine idolilor, Sfântul Mucenic Emilian a fost aspru pedepsit, bătut și torturat, iar în cele din urmă aruncat în foc. Dar "focul cunoscând pe mucenicul lui Hristos nu l-a mistuit, ci l-a păzit întreg și neatins, iar pe slujitorii lui Capitolin, cei ce erau aproape, i-a cuprins flacăra și i-a ars de tot". După această minune, fericitul Emilian i-a mulțumit Domnului și a cerut să îi ia sufletul. A trecut la cele veșnice în data de 18 iulie 362. (sursa: aici)

20 iulie - Sfântul Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este unul dintre cei mai mari proroci trimiși de Dumnezeu, ai Vechiului Testament. A fost singurul om căruia i s-a dat puterea dumnezeiască de a "închide și a deschide cerurile", profetul care, pe muntele Tabor, alături de Moise s-a arătat la Schimbarea la față a Domnului și va fi înaintemergătorul al celei de-a doua venire a lui Hristos. 

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab. Și-a desfășurat activitatea în regatul Israel din Samaria. Unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, Sfântul Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.

Sfântul Proroc Ilie nu a trecut la cele veșnice, ci a fost ridicat la cer fiind considerat demn de a vedea față în față slava Dumnezeului întrupat, alături de Moise și de cei trei Apostoli în ziua Schimbării la față (cf. Matei 17). Sfârșitul lui Ilie este prezentat ca o minune care s-a petrecut cu puterea lui Dumnezeu, pe Care Ilie L-a slujit cu multă autoritate.

Iată câteva tradiții și obiceiuri specifice acestei zile:

  • Sfântul Ilie este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor și aducător de ploi, de asemenea poate arunca grindină sau provoca fulgere și tunete. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.
  • Se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu primejdia recoltele.
  • Femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc la Biserică, aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme. De asemenea, se pot împarți fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.

Citește mai multe în articolul Sfântul Ilie - Ocrotitorul și patronul aviatorilor.

 

21 iulie - Sfinții Cuvioși Rafail și Partenie, de la Agapia Veche 

Sfinții Cuviosi Rafael și Partenie sunt doi sfinți români, viețuitori în obștea monahală de la Mănăstirea Agapia Veche, în județul Neamț. 

Sfântul Cuvios Rafael s-a nevoit în așezământul monahal de la Agapia Veche, în secolul al XVI-lea, fiind cinstit ca sfânt încă din secolul al XVII-lea. A fost un mare îndrumător duhovnicesc, nenumărați creștini venind la acesta, pentru binecuvântare și sfătuire. Încă din timpul vieții, ca și după trecerea la cele veșnice, sfântul s-a arătat făcător de minuni. Sfântul Rafael a plecat la Domnul cândva între anii 1640-1645, la vârsta de peste 80 de ani.

Sfântul Cuvios Partenie a fost nevoitor în obștea de la Agapia Veche, în secolul al XVII-lea. A viețuit după modelul pustnicilor: ziua se ruga în singurătate, iar la apusul soarelui gusta puțină pâine și legume fierte, după care toată noaptea rostea rugăciunea, în timp ce împletea coșuri. Învrednicit cu darurile tămăduirii și scoaterii demonilor, acesta a trecut la cele veșnice în anul 1660. 

Părticele din Moaștele Sfinților Rafael și Partenie se află la Sihăstria de la Agapia Veche (2 km mai sus de Mănăstirea Agapia din Vale; 12 km sud-vest de Târgu Neamț; 48 km nord de Piatra Neamț) și la Mănăstirea Putna (la 30 km nord-vest de Rădăuți, județul Suceava). (sursa: aici)

 

25 iulie - Adormirea Sfintei Ana

Sfânta Ana era din seminția lui Levi și a fost fiica Mariei și a preotului Natan din neamul lui Aaron. Sfânta Ana a fost mama Presfintei Fecioare Maria și bunica după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Atunci când Preasfânta Fecioară Maria a fost dusă la templul din Ierusalim la vârsta de trei ani, după moartea soțului său - Ioachim, Sfânta Ana s-a dus la Ierusalim lângă Sfânta Fecioară. Ea și-a petrecut restul zilelor în rugăciune, post și fapte bune.

Potrivit mărturiei lui Procopius, în vremea domniei împăratului Iustinian cel Mare (527-565), în capitala bizantina - Constantinopol - a fost ridicată o biserică închinată Sfintei Ana. Împăratul bizantin Iustinian al II-lea (685-695; 705-711) a reparat și întărit vechea biserică a Sfintei Ana, după ce Sfânta Ana i-a apărut în vedenie soției sale, însărcinată la acea vreme. Cu această ocazie, Sfintele ei Moaște și un vestmânt (acoperământ) au fost aduse în Constantinopol și așezate în biserică, spre închinare.

Moaștele Sfintei Ana au fost aduse, din Țara Sfântă în Constantinopol, în anul 710, acestea fiind păstrate în Biserica Sfânta Sofia, până în anul 1333. Prăznuirea sfintei, în întreaga Biserica Ortodoxă, se face în ziua de 9 septembrie, imediat după Nașterea Maicii Domnului.

Citește și Acatistul Sfinților Părinți Ioachim și Ana.

 

26 iulie - Sfântul Ermolae; Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel

Sfântul Ermolae a fost preot în Nicomidia în timpul împăratului Maximian (286-305). S-a numărat printre cei două mii de mucenici arși de vii din porunca împăratului. Însă, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Ermolae, împreună cu alți doi preoți, Ermip și Ermocrat au scăpat nevătămați din foc. Cei trei au fost torturați și omorâți prin decapitare. 

Sfântul Cuvios Ioanichie Schimonahul este unul din cei mai renumiți sihastri care s-a nevoit pe Valea Chiliilor în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Se crede că acesta era cu metania din Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă de alături. S-a nevoit timp de 37 ani într-o peșteră, mai jos de biserica rupestră de pe masivul Cetățuia din Valea Chiliilor. În anul 1638 a trecut la Domnul. A fost trecut în randul sfinților în anul 2009. (sursa: aici)

 

27 iulie - Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este unul dintre cei mai populari sfinți doctorii "fără de plată" din calendarul creștin ortodox, care a primit de la Hristos darul tămăduirii bolilor. Cei aflați în suferință rostesc rugăciuni către acesta, fiind grabnic vindecător. 

Tainele credinței le-a deprins de la Sfântul Ermolae, care i-a povestit despre adevăratul Doctor, adevăratul Dumnezeu, Iisus Hristos. Tot acesta este cel care îi oferă Taina Sfântului Botez, după ce Sfântul Pantelimon reușește să vindece un copil mușcat de șarpe. O altă minune săvârșită de Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, a fost vindecarea unui orb, căruia, prin harul adevăratului Dumnezeu. Tot în această zi se face și pomenirea Orbului care a fost tămăduit de Sfântul Pantelimon.

Întreaga sa viață și-a dedicat-o predicării Evangheliei lui Hristos, vindecării și mângâierii bolnavilor și suferinzilor. Casa sa a devenit cabinet medical și spital, unde se adunau mulțimi de bolnavi, săraci și suferinzi pe care îi mângâia și tămăduia prin cuvântul sfânt miluindu-i din propria sa avere.

Pentru că și-a mărturisit credința în Hristos, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon a fost supus la chinuri grele înainte de a suferi martiriul. Dar, după fiecare tortură, își revenea în chip miraculos. În cele din urmă, Sfântul a fost decapitat, iar din grumazul său a început să-i curgă un amestec de sânge și un lichid alb ca laptele iar măslinul de care a fost legat Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-a umplut de roade.

Sfântul Pantelimon a rămas, de atunci, ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor. Moaștele sale au fost cinstite de la bun început de creștini, iar în timpul prigoanelor, acestea au fost păstrate ca odoare de mare preț. (sursa: aici)

 

Citește mai multe în articolul Acatistul Sfântului Pantelimon.

Dacă ți-a fost util acest articol sau dacă vrei să adaugi o completare, lasă-ne comentariul tău.

Comentarii
Articole recomandate
Postul Crăciunului 2024 - ce ai voie, ce nu ai voie și care sunt zilele de dezlegare la pește?

vezi zilele cu dezlegare la pește, ce ai voie sau nu să mănânci sau să faci, istorie și semnificatii, tradiții & obiceiuri

Parastasul de 40 zile în religia ortodoxă

afla semnificația parastasului de 40 zile, ce se dă de pomană, când se face și ce se pregătește pentru biserică și cimitir

Ajutorul de deces 2024 – cine beneficiază, cât este și cum îl obții

vezi actele necesare pentru obținerea ajutorului de deces