10 întrebări și răspunsuri interesante despre doliu

Oricât de pregătiți credem că am fi, moartea unui om drag nouă reprezintă una dintre cele mai grele situații pe care le traversăm, o experiență care ne zguduie lumea și chiar identitatea. Deși este percepută ca o experiență normală care, inevitabil, își face apariția în viața oricăruia dintre noi, fiecare experimentează acest moment în mod diferit.

Cine a trecut prin pierderea cuiva drag cunoaște foarte bine acea dorință puternică de izolare, de separare de cei din jur, de dor îngrozitor după cel sau cea pierdut și de sentimentul de neputință apăsătoare. Unii cer ajutor, alții se închid în sine. Unii acceptă ajutorul, alții îl refuză. 

Ceea ce este foarte important de reținut este că fiecare om jelește în felul lui, iar modul în care ne controlăm emoțiile și durerea este diferit de la persoană la persoană. Nu e nevoie să ne străduim sau să ne forțăm să trecem “mai repede” peste. 

În articolul Doliul - scurt istoric, etape și importanță am analizat câteva aspecte legate despre modul în care am putea ajuta pe cineva să depășească o pierdere și despre regulile și interdicțiile din perioada de doliu. 

Deoarece apar întrebări mereu legate de diferite aspecte ce țin de modul în care trebuie ținut doliul, pentru ce perioadă, ce facem când ținem doliul șamd, am selectat 10 întrebări dintre cele mai frecvente la care am oferit răspunsuri, sperăm noi, utile pentru cei interesați.

Ce este doliul?

Conform dexonline.ro, doliul reprezintă:

1. Durere profundă pricinuită de moartea cuiva sau de o mare nenorocire colectivă; atitudine plină de tristețe a celui căruia i-a murit cineva. Zi de doliu = zi care amintește un eveniment dureros
2. Semn exterior (îmbrăcăminte neagră, panglică neagră etc.) prin care cineva își exprimă doliul; perioadă cât cineva poartă asemenea semne.

Psihologul Florentina Mandoc, psihoterapeut cu experiență, a explicat într-un articol pentru ISTT (Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei) ce este doliul: p​​rocesul prin care experiența pierderii și durerea asociată acesteia sunt integrate la nivel psihic și a cărui finalizare permite reorientarea persoanei către viață; o lume și o viață care nu mai includ persoana decedată. Termenul este folosit și pentru a defini manifestările comportamentale ale durerii și/sau obiceiurile tradiționale care sunt puse în practică în astfel de situații.

Care sunt simptomele durerii cauzate de doliu?

Este evident că doliul este un proces complex care durează și este de multe ori anevoios. Durerea are manifestări neregulate ca intensitate și durată; fiecare persoană care a suferit o pierdere are un mod unic de a o procesa, integra mental și de a parcurge această etapă dificilă, dar care, în final, conduce la acceptarea inevitabilului: te obișnuiești cu pierderea, accepți că face parte din realitatea vieții curente și te concentrezi asupra viitorului.

Simptomele durerii cauzate de doliu sunt numeroase și, așa cum am mai precizat, se pot regăsi în forme variate de la individ la individ. Nu există o anume ordine sau o înșiruire exactă a acestora. Printre cele mai numeroase identificate la cei care au trecut prin această perioadă se află:

• negarea, șocul sau neîncrederea
• teama sau anxietatea
• furia
• vină
• regretul
• depresia, simți că viața nu mai are sens sau scop
• suferința acută
• perioade de tristețe, mâhnire intensă
• plâns necontrolat
• pierderea somnului și a poftei de mâncare 
• lipsa de încredere în ceilalți

De ce ținem doliu?

Este adevărat că o mare pierdere poate duce la depresie și la retragerea unei persoane din activități sociale sau profesionale curente pentru o anumită perioadă. Însă doliul trebuie privit și ca o perioadă de vindecare, de împăcare cu sine și cu lumea, o perioadă în care trebuie să învățăm să acceptăm pierderea suferită. Ținem doliu pentru că este un proces de exprimare a suferinței, de acceptare a ei și de revenire din perioada neagră.

Cum ținem doliu?

Fiecare persoană procedează cum dorește de cuviință, dar ceea ce este cel mai important este că această perioadă este menită a onora și respecta memoria persoanei trecute la cele veșnice. Există câteva recomandări tradiționale pe care majoritatea creștinilor le respectă.

• purtarea hainelor negre; oamenii aleg să poarte haine de culoare neagră sau închise, sobre și decente

• evitarea evenimentelor distractive (nunți, botezuri, petreceri); fiind o perioadă tristă și de vindecare, se recomandă evitarea petrecerilor care sunt în total contrast 

• bărbații nu se bărbieresc; unii aleg să nu se bărbierească până la pomana de 40 de zile, alții pot sta nebărbieriți chiar și un an

• evitarea consumului de alcool; ținând cont de numeroasele simptome apărute în această perioadă, dintre care depresia, anxietatea și apariția anumitor dependențe, este recomandat să se evite categoric consumul de alcool

• respectarea pomenilor și parastaselor; majoritatea celor care pierd persoane dragi din familie respectă tradiția ortodoxă și regulile bisericești, organizând mesele de comemorare și pomenile la termenele cunoscute (3 zile, 9 zile, 40 zile, 3, 6, 9 luni, 1 an și apoi în fiecare an până la 7 ani)

• timp pentru rugăciune, meditare și generozitate: este o perioadă în care familia și prietenii celui care a trecut la cele veșnice se roagă pentru sufletul acestuia, pentru iertarea păcatelor și pentru alinarea durerii; oamenii cred că prin gesturi de bunătate, acordare de pomeni celor nevoiași ajung astfel la cel care i-a părăsit

Cât timp ținem doliu?

Nu este un răspuns exact la această întrebare și nici Biserica nu impune o anumită perioadă. Fiecare face cum simte. În general, dacă persoana care a decedat este un membru al familiei, se ține doliu timp de 1 an, iar dacă este vorba despre decesul unui apropiat, doliul se ține 40 de zile. Acestea sunt variantele cele mai aplicate, dar sunt persoane care țin doliu și tot restul vieții atunci când își pierd, de exemplu, partenerul de viață.

Care sunt etapele doliului?

Medic, psiholog și thanatolog de reputație internațională, Elisabeth Kübler-Ross a fost, înainte de orice, o pionieră în materie de asistare a persoanelor la sfârșit de viață. În cartea sa renumită “On Death and Dying”, aceasta aprofundează teme despre viață, pierdere, doliu, iubire, frică, vinovăție etc. Tot ea este cea care a enunțat și structurat cele 5 stadii ale doliului astfel:

• Negarea și izolarea
• Furia
• Negocierea
• Depresia
• Acceptarea

Citește aici mai multe detalii despre aceste etape.

Ce facem cu doliul de la ușă?

Perioada de doliu se ține în funcție de mai mulți factori, iar principalele repere sunt dictate de tradiții și obiceiuri. Când ne referim la doliul de la ușă, ne gândim la acea pânză care se agață la ușa locuinței în perioada dinainte de înmormântare, adică minimum trei zile. Imediat după ce mortul este îngropat, mulți păstrează doliul la ușă vreme de 40 de zile, timp în care sufletul mortului urcă la ceruri. Pe pânza neagră sunt inscripționate numele decedatului, data nașterii și cea a decesului. După trecerea celor 40 de zile, pânza neagră poate fi îngropată, dar nu este păcat nici dacă se păstrează sau se aruncă.

Ce facem cu doliul din piept?

Doliul din piept reprezintă acea bucată mică de panglică neagră ce se așază în partea stângă în pieptul celor care participă la înmormântare. Unii păstrează acest doliu timp de 40 de zile, alții un an, iar alții îl aruncă imediat după înmormântare. Nu există o regulă anume cu ce anume să faci cu doliul din piept, fie îl poți păstra, fie îl poți arunca. Decizia îți aparține.

Care sunt culorile de doliu în diferite țări din lume?

În general, culoarea negru este asociată cu durerea, tristețea, sobrietatea și este folosită în multe țări în perioada de doliu. Dar nu peste tot. Iată câteva tradiții ale doliului în diferite colțuri ale lumii.

În multe țări europene, precum și în SUA și Canada, adepții religiilor creștine organizează un priveghi, urmat de o slujbă religioasă și o înmormântare trei zile mai târziu. De obicei, culorile închise (în special negru) sunt cele care simbolizează tristețea și care se poartă cel mai mult. În unele țări mediteraneene precum Portugalia, Spania sau Grecia văduvele obișnuiesc să poarte haine negre tot restul vieții.

La fel ca majoritatea Europei, negrul este tradițional culoarea de doliu în Italia. Având o populație catolică puternică, Italia respectă tradițiile de doliu ale catolicismului.

Există și alte culturi non-occidentale care au tradiții de a purta negru în perioada de doliu. Unele dintre acestea includ Republica Cehă, Rusia, Grecia, Mexic și Slovacia. Cu toate acestea, în Rusia, decedatul este îmbrăcat în alb pentru a semnifica puritatea.

În 2016, când iubita Thailandei Regele Bhumibol Adulyadej a murit, țara a intrat în doliu timp de un an și toată lumea a purtat negru, inclusiv pantofi. Perioada de doliu a creat o lipsă de haine negre pentru mulți comercianți cu amănuntul. În mod tradițional, movul este rezervat ca o culoare de doliu pentru văduve.

În Brazilia, culoarea de doliu tradițională este tot negrul. Cu o populație catolică numeroasă, movul este de obicei purtat cu negru. Violetul este culoarea spiritualității și reprezintă suferința și durerea răstignirii lui Iisus Hristos.

Albul este culoarea doliului în Etiopia, India, China, Cambodgia și zone din Japonia. 

Acolo unde a fost vărsare de sânge, culoarea de doliu este adesea roșie. Africa de Sud este una dintre aceste țări. Roșul este culoarea de doliu recunoscută în mod obișnuit încă din epoca Apartheidului (1948 până în anii 1990).

Ce este important la perioada de doliu?

Răspunsul la această întrebare și care cred că este cel mai important în această perioadă dificilă este să ai grijă de tine.  Neglijându-te, nu te va ajuta să faci față în mod eficient durerii.

Cum faci asta? Depinde foarte mult de personalitatea fiecăruia. Fie accepți sprijinul celor din jur și îți recapeți puterea și energia prin socializare și împărtășirea sentimentelor. Fie soliciți un ajutor specializat dacă realizezi că trauma cauzată de pierderea suferită nu poate fi depășită de către tine singur. Fie alegi ca pentru o perioadă să te îndepărtezi de treburile curente, să îți acorzi timp pentru tine, astfel încât să meditezi și să te liniștești. Atenție însă, să nu te izolezi complet și să nu crezi că singurătatea îți va aduce alinarea pe care o cauți. 

Maniera în care facem față acestei etape de doliu și durere este, până la urmă una personală. Nimeni nu poate să înțeleagă cu exactitate sentimentele pe care le încercăm. Ce pot face ceilalți este să ne asigure de sprijinul lor pe durata acestui proces, iar noi să ne permitem să simțim durerea. Rezistând în fața ei nu facem decât să întârziem procesul natural de vindecare.

Dacă ți-a plăcut acest articol sau dacă ai întrebări sau informații legate de acest subiect, lasă-ne comentariul tău mai jos.