Joia Mare din Săptămâna Patimilor

Joia Mare (Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră) este cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor. În această zi se prăznuiesc patru evenimente esențiale, primele două făcându-se ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină, Rugăciunea cea mai presus de fire în Grădina Ghetsimani și Trădarea Domnului de către Iuda. 

La slujba din Joia Mare sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia și Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Joia Mare - Semnificația zilei

"Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfântul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. (sursa preluată: aici) Slujba din Joia Mare îndeamnă credincioșii la profundă reflecție asupra patimilor Mântuitorului și îi pregătește pentru zilele următoare, Vinerea Mare și Sâmbăta Învierii.

Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor

“După ce le-a spălat picioarele și Și-a luat hainele, S-a așezat iar la masă și le-a zis: Înțelegeți ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiți pe Mine: Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.

Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori ca să spălați picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pilda, ca precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi.”(Ioan 13,12-15)

Cina cea de Taină

“Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceți întru pomenirea Mea.

Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.” (Luca 22,19-20)

Rugăciunea din Grădina Ghetsimani

“Precum M-ai trimis pe Mine în lume, și Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Insumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr.

Dar nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, ca toți să fie una, după cum Tu, Parinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.

Și slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei și Tu intru Mine, ca ei să fie desăvârșiți întru unime, și ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis și că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.” (Ioan 17, 17-23)

Trădarea Domnului de către Iuda

“Și pe când vorbea încă, iată a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el mulțime multă, cu săbii și cu ciomege, de la arhierei și de la bătrânii poporului.

Iar vânzătorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este! Puneți mâna pe El.

Și îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, Învățătorule! Și L-a sărutat.

Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?

Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus și L-au prins.”(Matei 26, 47-50)

(sursa: aici)

Tradiții și obiceiuri în Joia Mare

În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. Cele leneșe, care nu își terminau treaba, erau pedepsite de către Joimărițe devenind neputincioase a mai lucra tot anul.

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți, acum se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. Din Joia Mare până în Duminica Paștelui nu se mai trag clopotele la biserică, ci doar se bate toaca.

Este ziua în care se spovedesc creștinii, se merge la casele oamenilor, iar gazdele dau ouă roșii copiilor.

Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle de către toate gospodinele, urmând ca sâmbătă să se coacă pasca și cozonacul, pentru a fi toate duse la Biserică să fie sfințite. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe lângă ouă roșii, românii contemporani mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. 

Ouă roșii - legenda și semnificația vopsirii ouălor

Tradiția spune că în Joia Mare gospodinele vopsesc ouăle roșii, care vor fi ciocnite în noaptea Învierii. Acest obicei este unul dintre cele care patronează întreaga Sărbătoare a Învierii, ciocnitul lor fiind asociat și cu rostirea cuvintelor „Hristos a Înviat!“ şi „Adevărat a Înviat!”, care devin și formulă de salut a credincioșilor până la Înălțarea Domnului.

Una dintre legendele creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști si de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului este cea în care Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroșit, a spus celor de față: “De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”. Culoarea roșie a oului reprezintă, astfel, sângele lui Hristos care a murit pe cruce pentru mântuirea lumii.

În tradiția noastră populară, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vindecare și îndepărtare a răului. Se zice că e bine ca în dimineața zilei de Paști, duminică, să îți speli fața cu apă nouă sau apă neîncepută în care să pui un ou roșu, pentru a fi frumos și sănătos tot anul.  

În România, obiceiul vopsirii ouălor este foarte prezent, chiar a ajuns la un nivel de artă, deoarece au apărut noi tehnici de vopsire, iar modalitățile de încondeiere a ouălor sunt din ce în ce mai diverse, în special în zone precum Banat și Bucovina, recunoscute internațional.

Ce este interzis să faci în Joia Mare?

În Joia Mare nu ai voie să consumi urzici şi oţet. Motivul are legătură cu răstignirea lui Hristos pe cruce când a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi.

Femeile nu au voie să spele haine nici cu mâna, nici cu mașina de spălat. De asemenea, nu se mătură deloc în această zi. 

Pentru că în Joia Mare Iuda l-a sărutat pe Domnul, este bine ca în această zi oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să evite să se sărute între ei.

În Joia Mare nu se fac parastase.

Calendarul ortodox al lunii mai

(31 zile - ziua 14 ore, noaptea 11 ore)

1M Sf. și Marea Miercuri; Sf. Prooroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; (Denia Sf. și Marii Joi) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)

2J Sf. și Marea Joi; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare în Constantinopol; †) Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patr. Constantinopolului; Sf. Matrona din Moscova; (Pomenirea morților - Denia celor 12 Evanghelii, a Sf. și Marii Vineri) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

3V Sf. și Marea Vineri - Scoaterea Sf. Aer; †) Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra; (Denia Prohodului Domnului, a Sf. și Marii Sâmbete) (Zi aliturgică) (Post negru. Nu se fac nunți)

4S Sf. și Marea Sâmbătă; †) Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Cuv. Monica, mama Fer. Augustin; (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

5D (Nu se fac nunți) (†) Învierea Domnului (Sfintele Paști); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17 

6L (†) A doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul); Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar; (Nu se fac nunți)

7M (†) A treia zi de Paști (Drumul spre Emaus); Arătarea pe cer a semnului Sf. Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și Codrat; (Nu se fac nunți)

8M †) Sf. Ap. și Ev. Ioan Teologul; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare; (Harți. Nu se fac nunți)

9J Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae la Bari; (Nu se fac nunți)

10V †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea Ic. M. D. Siriaca de la M. Ghighiu; Sf. Ap. Simon Zilotul; (Harți. Nu se fac nunți)

11S Sf. Sfințit Mc. Mochie pr.; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor; (Nu se fac nunți)

12D †) Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Ier. Epifanie, arhiep. Ciprului și Gherman, patriarhul Constantinopolului; Duminica a II-a după Paști  (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1 

13L Sf. Mc. Glicheria; Sf. Cuv. Serghie Mărt.;

14M Sf. Mc. Isidor din Hios; Sf. Sfințit Mc. Terapont, ep. Ciprului;;

15M Sf. Cuv. Pahomie cel Mare; †) Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitr. Moldovei; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

16J Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit; †) Sf. Cuv. Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei;

17V Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

18S Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin;

19D Sf. Mc. Patrichie, ep. Prusei; Duminica a III-a după Paști  (a Mironosițelor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev. Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 4 

20L Sf. Mc. Talaleu; Sf. Cuv. Talasie; Sf. Lidia din Filipi;

21M †) Sf. Împ., întocmai cu ap., Constantin și mama sa, Elena;

22M Sf. Mc. Vasilisc și Marcel; Sf. Părinți de la Sinodul al II-lea Ecumenic; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

23J Sf. Ier. Mihail Mărt., ep. Sinadei; Sf. Mironosiță Maria lui Cleopa;

24V Sf. Cuv. Simeon cel din Muntele Minunat; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

25S † A treia aflare a capului Sf. Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului;

26D Sf. Ap. Carp și Alfeu;Sf. Mc. Averchie și Elena; Duminica a IV-a după Paști  (a slăbănogului de la Vitezda); Ap. Fapte IX, 32-42; Ev. Ioan V, 1-15; glas 3, voscr. 5 

27L Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfințiți Mc. Eladie și Terapont, ep. Sardei; Sf. Mărt. Ioan Rusul;

28M Sf. Ier. Eutihiei, ep. Melitinei și Nichita, ep. Calcedonului;

29M Înjumătățirea praznicului Cincizecimii; Sf. Mc. Teodosia, fecioara; Sf. Sfințit Mc. Olivian; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

30J Sf. Cuv. Isaachie Mărt. și Varlaam;

31V Sf. Mc. Ermie, Eusebiu și Haralambie; (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

Rugăciune pentru Săptămâna Patimilor Domnului

“Doamne, Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care ai plâns pentru La­zăr și lacrimi de întristare și de mi­lostivire ai vărsat pentru dânsul, pri­mește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sân­gele Tău, curățește sângele meu și a­mes­tecă în trupul meu mireasma tru­pului Tău cel de viață făcător.

Fie­rea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să în­dulcească amărăciunea cu care potriv­nicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de po­trivnici. Preasfintele Tale mâini, piro­nite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pier­zării, precum a făgăduit preasfântă gu­ra Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu păl­muiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fă­ră­delegi. Duhul Tău, pe care l-ai în­cre­dințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin ha­rul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moște­nirea lor. Nu am lacrimi mângâie­toa­re, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfier­bânte cu lacrimile dra­gostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hris­toase, Dumne­ze­ule, Vistie­rul bu­nă­tăților, dă­ruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndu­rerată, ca să pornesc cu tot sufletul în cău­tarea Ta; căci fără de Tine mă voi în­străina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închi­­puirea icoanei Tale.

Te-am părăsit, Doam­ne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhov­nicească. Numără-mă între oile turmei Tale prea­alese. Hră­nește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este să­lașul Tău și se vede într-însa strălu­cirea descoperiri­lor Tale. Strălu­cirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în ne­cazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mân­tuitorului nos­tru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.”

Rugăciunea din Joia Mare

“Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, Care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă cu ucenicii Tăi şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor şi ale ucenicului care Te-a vândut. Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: „Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, ca să se ierte păcatele voastre”. Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţești împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi.

Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nicio frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt. Amin.”

Te-ar putea interesa și Postul Mare și Paștele Ortodox.

Dacă ți-a plăcut acest articol sau dacă vrei să adaugi ceva referitor la acest subiect, ne poți lăsa un comentariu.