În tradiţia populară, luna noiembrie se numeşte: brumar, promorar, viniver, vinar și marchează sfârşitul toamnei şi pregătirea pentru anotimpul îngheţului şi al zăpezii, iarna. Este a 11-a lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile, ziua are zece ore, iar noaptea 14 ore.

calendar ortodox noiembrie 2022

Pentru credincioșii ortodocși și în luna noiembrie sunt o serie de sărbători religioase importante, dintre care cele cu cruce roșie sunt: Soborul Sfinților Mihail și Gavriil, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Sfântul Apostol Andrei.

Iată care sunt toate sărbătorile importante în noiembrie și ce datini și obiceiuri regăsim în această lună.

 

Principalele sărbători creștine din luna noiembrie

  • 8 noiembrie - Soborul Sfinților Mihail și Gavriil
  • 9 noiembrie - Sfântul Nectarie Taumaturgul, vindecătorul de cancer
  • 11 noiembrie - Sfântul Mare Mucenic Mina
  • 12 noiembrie - Sfântul Atanasie Todoran
  • 13 noiembrie - Sfântul Ioan Gură de Aur
  • 15 noiembrie - Începutul Postului Nașterii Domnului, Sfântul Paisie de la Neamț
  • 16 noiembrie - Sfântul Apostol și Evanghelist Matei
  • 20 noiembrie - Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul
  • 21 noiembrie - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului 
  • 23 noiembrie - Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru Vâlcea
  • 25 noiembrie - Sfânta Muceniță Ecaterina
  • 26 noiembrie - Sfântul Stelian, ocrotitorul pruncilor
  • 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei; Sfântul Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei

8 noiembrie - Soborul Sfinților Mihail și Gavriil

Ca sărbătoare a îngerilor, aceasta a fost prăznuită de Biserică începând cu secolul al V-lea. Ca semn de cinstire, Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil sunt pictați pe ușile diaconești ale Sfântului Altar, unul purtând crini în mână, semn al Bunei Vestiri, iar celălalt o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Raiului. De asemenea, în zilele noastre, tot în semn de prețuire, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, au fost aleși drept patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. 

În tradiţia Bisericii sunt cunoscuţi un număr de şapte Arhangheli: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Mihail, care se tâlcuieşte "puterea lui Dumnezeu" şi este voievodul oştilor cereşti, primul din ceata Sfinţilor Arhangheli, poartă sabie de foc şi are rolul de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrăjmaşilor. Gavriil, care înseamnă "bărbat-Dumnezeu", este arhanghelul bunelor vestiri. El nu poartă sabie de foc, ci crin, fiind aducătorul veştilor bune. Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti. Uriil este luminător al celor întunecaţi. Salatiil este îngerul care se roagă fierbinte pentru neamul omenesc. Gudiil este îngerul care aduce veşnic slavă lui Dumnezeu şi celor ce se nevoiesc la fapte bune. Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvântare dumnezeiască pe pământ. (sursa: aici)

Iată câteva din cele mai interesante datini și obiceiuri legate de această sărbătoare:

  • Se spune că este bine să se împartă pomană pentru sufletele morților, aceste ofrande numindu-se popular “Moșii de Arhangheli”
  • Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei trecuți în veșnicie fără lumânare sau dispăruți în împrejurări năprasnice
  • Se spune că Arhanghelul Mihail poartă cheile Raiului, este un vrednic luptător împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul celor bolnavi

Citești mai multe despre această sărbătoare în articolul Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

 

9 noiembrie - Sfântul Nectarie Taumaturgul, vindecătorul de cancer

Sfântul Nectarie din Eghina a fost episcop de Pentapole şi ctitor al mănăstirii "Sfânta Treime" din insula Eghina. În 1961 Sfântul Sinod al Bisericii de Constantinopol l-a proclamat sfânt al Bisericii Ortodoxe, comemorarea lui făcându-se în ziua de 9 noiembrie. Sunt nenumărate mărturii ale celor ce au fost vindecați de diferite boli prin ajutorul primit de la Sfântul Nectarie. Aceste minuni sunt consemnate în mai multe volume despre viața Sfântului Nectarie. Citește mai multe despre aceste minuni în articolul Viața și minunile Sfântului Nectarie Taumaturgul de la Eghina

 

11 noiembrie - Sfântul Mare Mucenic Mina, protectorul celor păgubiți

An de an, mii de oameni, fiecare cu durerea pierderii a ceva sau a cuiva, sunt prezenți la Biserica "Sfântul Mina" din București, cu credința că vor recăpăta ce-au pierdut dacă se roagă la moaștele mucenicului Mina. Pentru că a refuzat să se lepede de credința în Hristos, Sfântului Mina i s-a tăiat capul. 

Credincioșii se pot închina la moaștele Sfântului Mucenic Mina în București, Iași și Suceava. Începând din anul 1874, biserica "Sfântul Mucenic Mina" din București păstrează fragmente din moaștele Sfântului Mina aduse de la Muntele Athos și de la Mănăstirea "Sfântul Mina" din Egipt.  Credincioșii se pot închina la moaștele Sfântului Mina și în Catedrala mitropolitană din Iași. În această Catedrală, printre moaștele celor 32 de sfinți, se află și un fragment din moaștele Mucenicului Mina. Și în Biserica "Sfântul Mina" din cartierul Obcin (Suceava) sunt prezente două fragmente din moaștele Sfântului Mina. Ele au fost aduse din Grecia, în august 2001, de către Arhiespicopul Sucevei și Rădăuților. (sursa: aici)

Mai multe despre Sfântul Mare Mucenic Mina găsești citind articolul Sfântul Mina.

 

12 noiembrie - Sfântul Atanasie Todoran

În ziua de 12 noiembrie a anului 1763, 4 noi mucenici au fost introduși în Calendarul Ortodox român: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra și Vasile Oichi din Telciu Aceștia au fost uciși prin tortură pentru că au ales să apere credința strămoșească a românilor. Din acest motiv, prin Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe, acești martiri au fost trecuți la rang de sfinți. Atanasie Todoran și-a vărsat sângele pentru credința strămoșească, dar și pentru a apăra drepturile românilor transilvăneni.

 

13 noiembrie - Sfântul Ioan Gură de Aur

Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur reprezintă una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. 

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost el însuși un mare cunoscător al Sfintei Scripturi. El cunoștea Biblia pe de rost, o cita, o explica, o comenta și recomanda permanent citirea acesteia. S-a spus despre el că era omul unei singure Cărți și că Biblia sa nu era niciodată închisă. Scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, dintre cele mai bogate și alese ale literaturii mondiale, s-au păstrat aproape în totalitate. Opera sa conține tratate, omilii, cateheze, comentarii biblice, cuvântări, epistole, precum și cărți de cult, dintre care cea mai celebră rămâne, fără îndoială, Slujba Sfintei Liturghii, după care se oficiază Liturghia în cea mai mare parte a Bisericii Ortodoxe.

Mai multe despre Sfântul Ioan Gură de Aur vei găsi în articolul Sfântul Ioan Gură de Aur.

 

15 noiembrie - Începutul Postului Nașterii Domnului, Sfântul Paisie de la Neamț

Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către credincioși, ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și până la 25 decembrie. Lăsatul secului este pe 14 noiembrie. Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe din 14 noiembrie. În acest post credincioșii ar trebui să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv, se dezleagă de untdelemn, pește și vin. Se face dezlegare la pește când Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare cade miercurea sau vinerea. 

Citește mai multe în articolul Postul Crăciunului.

Sfântul Paisie de la Neamț (1721-1794) este unul din marii nevoitori și înnoitori ai monahismului românesc din veacul al XVIII-lea, un povăţuitor de suflete şi traducător de texte patristice filocalice. Este cunoscut și sub numele de Paisie Velicicovski. A lăsat în urma sa o operă impresionantă, atât cărturărească: numeroase traduceri patristice din greaca veche şi din slavonă, cât şi duhovnicească: renaşterea vieţii monahale din Ţările Române, Rusia şi Ucraina. 

16 noiembrie - Sfântul Apostol și Evanghelist Matei

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este unul dintre cei doisprezece Apostoli aleși de Hristos. Potrivit Tradiției este autorul primei Evanghelii. Eusebiu și Sfântul Epifanie ne mărturisesc că Matei a scris Evanghelia în limba aramaică și în limba greacă. Motivul care a stat în spatele scrierii evangheliei este de a dovedi cititorilor vremii că Mesia este cel care a fost prezis de către profeți iar toate vechile profeții s-au îndeplinit odată cu venirea Mântuitorului pe Pământ.

Din Martirologiul român aflăm că a murit ca martir în Etiopia, fiind ars pe rug de păgâni. Evanghelia după Matei este citită în Biserică timp de șaptesprezece duminici după Duminica Rusaliilor și în duminicile în care se lasă sec de carne și de brânză. Dar și în alte multe zile din an se citesc pericope din Evanghelia după Matei, precum și la Praznice și la multe sărbători ale Sfinților. (sursa: aici).

 

20 noiembrie - Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

Sfântul Cuvios și de Dumnezeu purtătorul Părintele Grigorie Decapolitul s-a născut la sfârșitul secolului VIII, în jurul anului 790. A dus o viață monahală exemplară și a rămas renumit pentru dârzenia cu care a apărat cultul icoanelor. A murit într-o mănăstire din Constantinopol, în ziua de 20 noiembrie 842. La scurt timp după înmormântarea Cuviosului Grigorie, mormântul său a devenit cunoscut, datorită minunilor ce se săvârșeau acolo. Sunt cunoscute vindecarea unui om gârbov care s-a atins de trupul sfântului în timp ce era dus spre înhumare, precum și a unor îndrăciți. După trecerea unui timp, călugării din mănăstirea în care era îngropat au hotărât să-i scoată trupul și să-l așeze într-o raclă. Rămășițele sale pământești erau întregi și neputrezite, încât acum puteau fi socotite ca sfinte moaște. Astăzi cinstitele moaște se găsesc la Mănăstirea Bistrița. Credincioșii români au arătat mereu o cinste deosebită moaștelor Sfântului Grigorie Decapolitul, venind sa se închine în fața lor și să ceară ocrotire (sursa: aici)

 

21 noiembrie - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia)

Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului (numită în popor şi Vovidenia) aminteşte faptul aducerii cu evlavie, în templul din Ierusalim, a copilei de trei ani, care avea să fie Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Acest praznic ne aminteşte despre virtuţile Maicii Domnului, despre fecioria ei închinată Mirelui ceresc, despre viaţa ei de rugăciune şi despre însemnătatea sfinţitoare a bisericii. 

Ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică este considerată o zi magică. O serie de obiceiuri și tradiții sunt legate de această mare sărbătoare. Iată câteva dintre acestea:

  • Se fac previziuni cu privire la vreme astfel: dacă este o zi înnorată, se anunță un an cu epidemii. Dacă ninge, va fi o iarnă grea. Iar dacă este soare, vara va fi una secetoasă.
  • Sunt pomeniți toți cei care au murit fără lumânare. În memoria acestora se împart fructe și lumânări albe.
  • se obișnuiește ca în fiecare gospodărie să se aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului și să se așeze lângă aceasta un vas cu apă proaspătă din care se va bea dimineața, fiind considerat un remediu pentru boli.
  • Nu se muncește în această zi: nu se spală deloc, nu se coase, nu se țese, nu se calcă și nu se gătește.

Mai multe despre această zi poți citi în articolul Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

 

23 noiembrie - Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru Vâlcea

Sfântul Antonie a trăit în timpul domniei voievodului Matei Basarab și a domnitorului Constantin Brâncoveanu. A îmbrățișat viața monahicească în pustietatea de la Schitul Iezeru, în ținutul Vâlcii. Cuviosul Antonie a stat în sihăstrie 28 ani și a trăit în total 92 ani. Mutarea sa la Domnul a fost în 23 noiembrie 1719. Ținând seama de viața și nevoințele sale, Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în ședința din 20 iunie 1992, a hotărât ca el să fie așezat în rândul sfinților. Sfintele Moaște ale Cuviosului Antonie au fost așezate în Biserica Schitului Iezer. O particică din Sfintele sale Moaște se află și la Schitul Dărvari din București.

 

25 noiembrie - Sfânta Muceniță Ecaterina

Sfânta Mare Muceniță Ecaterina este cunoscută a fi protectoarea tinerilor, a iubitorilor de carte, a celor care doresc să se căsătorească și a femeilor ce doresc să devină mame. A trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea, provenind dintr-o familie de rang înalt din orașul Alexandria, din Egipt, fiica guvernatorului provinciei egiptene, Contas. Datorită darurilor înțelepciunii și a frumuseții deosebite, pe care i le-a dat Dumnezeu, Sfânta Mare Muceniță Ecaterina ajunge să fie una din cele mai admirate femei. Dar ea le spune părinților că nu se vă căsători decât cu cineva care o va depăși în celebritate, bogăție, frumusețe și înțelepciune. Împăratul Maximian a încercat în repetate rânduri să o ademenească pe Sfânta Ecaterina, propunându-i să se căsătorească cu el, însă era refuzat de fiecare dată. Sfânta Mare Muceniță Ecaterina și-a mărturisit cu tărie fidelitatea față de Mirele Ceresc, și după o rugăciune către El, ea însăși și-a pus capul pe butuc sub sabia călăului, pe 25 noiembrie 305. Astfel a luat cununa muceniciei.

 

26 noiembrie - Sfântul Stelian, ocrotitorul pruncilor

Sfântul Stelian Paflagonul, ocrotitorul pruncilor și al familiei creștine, este prăznuit pe 26 noiembrie. S-a născut în secolul al VI-lea, la Adrianopolis, în provincia Paflagonia din Asia Mică (pe teritoriul Turciei de astăzi), într-o familie foarte bogată. Avea puterea de a vindeca poporul de diverse boli. Se spune că într-o zi, a venit în popor o boala aducătoare de moarte și mureau într-una pruncii, iar părinții rămâneau fără de copii. Știind mai mulți de nevoitorul și pustnicul Stelian, au început a-l lua mijlocitor înaintea lui Dumnezeu, pentru vindecarea copiilor. Maicile care s-au rugat Sfântului Stelian au dobândit alți prunci, iar pruncii bolnavi au fost tămăduiți. Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul este pictat în mod obișnuit cu un copil în brațe, pentru neobosita sa misiune de a-i apăra pe cei mici, ajutându-i în mod special pe copiii bolnavi. (sursa: aici)

 

30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor; Sfântul Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roşie, semn de mare sărbătoare. În 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, deoarece a propovăduit Evanghelia lui Hristos pe teritoriul țării noastre. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului. Este serbat de trei ori în calendarul ortodox:

  • 30 iunie împreună cu cei 12 apostoli
  • 26 septembrie (mutarea din 1964 a cinstitului cap al Sfântului Apostol Andrei în Patras)
  • 30 noiembrie (ziua martiriului său)

Iată câteva tradiții și obiceiuri legate de această mare sărbătoare:

  • În noaptea de Sfântul Andrei se ung porțile, clanțele, ușile, geamurile, dar și grajdurile animalelor cu usturoi pentru a alunga vârcolacii și strigoii. Totodată, oamenii împrăștie firimituri de pâine prin curte pentru ca duhurile rele să nu caute mâncare în casă.
  • Fecioarele care vor să își afle ursitul trebuie să își pună sub pernă busuioc sfințit. Astfel, bărbatul cu care se vor căsători le va apărea în vis.
  • Din bătrâni se respectă tradiția ca de Sfântul Andrei să se pună grâu la încolțit într-un vas cu apă sau în pământ. Un grâu frumos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Citește mai multe despre această sărbătoare și tradițiile ei în articolul Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României.

Sfântul Ierarh Andrei Șaguna (1808-1873) a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873 și a rămas în istorie ca puternic apărător al drepturilor ortodocșilor și românilor din Ardeal. A fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania, in decursul secolului al XIX-lea. În ziua de 21 iulie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropoliților Transilvaniei Andrei Șaguna (30 noiembrie) și Simion Ștefan (24 aprilie).

Dacă ți-a fost util acest articol sau vrei să adaugi o completare, lasă-ne comentariul tău mai jos.

Comentarii
Articole recomandate
Postul Crăciunului 2023 - ce ai voie, ce nu ai voie și care sunt zilele de dezlegare la pește?

vezi zilele cu dezlegare la pește, ce ai voie sau nu să mănânci sau să faci, istorie și semnificatii, tradiții & obiceiuri

Calendarul Ortodox OCTOMBRIE 2023 - Principalele sărbători creștine din luna octombrie

află care sunt principalele sărbatori religioase ale lunii octombrie și ce datini și obiceiuri au loc în această perioadă

Ajutorul de deces – cine beneficiază, cât este și cum îl obții

vezi actele necesare pentru obținerea ajutorului de deces