Calendar Ortodox August 2024

Luna august este a opta lună din Calendarul Gregorian și are o durată de 31 de zile. Denumirea provine de la numele primului împărat roman, Cezar Augustus (în limba latină, “augustus” înseamnă impunător, maiestuos, măreț). Cucerirea Egiptului și multe alte victorii romane importante au avut loc în această lună. 

În România, luna august, popular, are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secerar. Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri) sau Secerar (luna secerișului) este una din lunile în care abundă recolte de tot soiul. Acum se încheie secerișul, satul se pregătește pentru arăturile de toamnă, femeile pregătesc rezervele pentru iarnă. Pe parcursul lunii august, ziua are 13 ore, iar noaptea 11 ore. 

Luna august este încărcată cu sărbători creștine importante și cu datini și tradiții numeroase. Cele mai multe sărbători fac parte din calendarul agricol și cel pastoral. Începe perioada de împerechere a urșilor, astfel că un ciclu de sărbători este consacrat acestora (Macaveiul ursului, Ziua ursului).

Află în continuare care sunt principalele sărbători creștine ale lunii august și ce datini și obiceiuri interesante au loc în această perioadă.

Sărbători creștine importante din luna august

• 1 August - Scoaterea Sfintei Cruci
• 6 August - Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos (Pobrejenia) - dezlegare la pește
• 7 August - Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla 
• 11 August - Sfântul Ierarh Nifon - primul sfânt canonizat pe pământ românesc - dezlegare la ulei și vin
• 15 August - Adormirea Maicii Domnului - cea mai importantă sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu
• 16 August - Sfinții Martiri Brâncoveni - prăznuirea voievodului martir Constantin Brâncoveanu
• 17 August - Sfântul Gheorghe Pelerinul și Sfântul Miron
• 26 August - Sfinții Adrian și Natalia
• 29 August - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul - ultima mare sărbătoare din anul bisericesc (01 septembrie - 31 august)
• 30 August - Sfântul Alexandru, protectorul omenirii

1 August - Scoaterea Sfintei Cruci; Sfinții 7 Mucenici Macabei

Pe 1 august, la Constantinopol era scos în procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial până la catedrala Sfânta Sofia. La ceremonie participau mulți preoți și diaconi, care tămâiau pe tot drumul lemnul Crucii pe care s-a răstignit Hristos Mântuitorul lumii. De aici aveau loc până pe 15 august diverse procesiuni pentru a-i feri pe creștini de suferințe și boli.

Tot pe 1 august sunt prăznuiți și cei 7 frați Mucenici Macabei, care au suferit chinuri mari și moarte martirică pentru că s-au opus încercărilor de întoarcere a poporului israelit de la credința în Dumnezeu la închinarea la idoli. Ei au fost împotriva legii evreieşti, ca să mănânce came de porc, dovadă de păgânătate.

Alte datini și obiceiuri în această zi:

• Ziua ursului (vitele coboară de pe munți şi urşii, nemaiavând hrană, vin în sate şi mănâncă porumbul)
• Începe perioada de împerechere a urşilor – Macaveiul sau Împuiatul urşilor
• Se retează stupii de albine, se taie fagurii, se ia mierea; ultima zi în care se mai colectează mierea în stupi
• Lumânările făcute din ceară la Macaveiul ursului sunt mai bune de ars.
• Este interzisă culegerea cânepei, nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, ci se lasă vițeii să sugă

Citește și articolul Postul Sfintei Mării - Postul Adormirii Maicii Domnului.

6 August - Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos (Probejenia) - dezlegare la pește

Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de evangheliile sinoptice, în care Iisus din Nazaret a fost văzut de apostolii Săi într-o lumină nouă pe Muntele Tabor. Conform evangheliilor sinoptice, Iisus a devenit strălucitor, a vorbit cu proorocii Moise și cu Ilie, fiind numit Fiul lui Dumnezeu. Chipul radia lumina ca soarele, iar hainele I s-au făcut albe ca zăpada, iar dintr-un nor s-a auzit: ”Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit; pe Acesta să-L ascultați”. 

Câteva datini și obiceiuri în această zi:

• Există obiceiul să se facă pomenire generală a celor trecuți la cele veșnice; se duc struguri la biserică, se sfințesc și ulterior se împart credincioșilor (boabele de struguri desprinse de pe ciorchini și sfințite se numeau „colivă de struguri“)
• De „Probejenie”, se spunea că nu-i bine ca oamenii să pornească la drum lung în aceeași zi cu păsările călătoare, deoarece vor rătăci cărările şi cu greu vor mai găsi drumul spre casă
• Se culeg și ultimele plante de leac: "Părul Maicii Domnului", "Palma Maicii Domnului", "Rugul sântămăresc", busuiocul etc.
• Dacă în Ziua Schimbării la Față vremea este însorită, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă

Mai multe informații despre această zi găsești citind articolul Schimbarea la Față a Domnului Nostru Iisus Hristos.

7 August - Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla - dezlegare la ulei și vin

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, denumită și Floarea Duhovnicească a Moldovei, a fost cea dintâi româncă trecută în rândul sfinților. A fost socotită cea mai aleasă nevoitoare pe care a odrăslit-o vreodată țara noastră. Credincioșii din Moldova o cinstesc ca sfântă de la început și merg adeseori în pelerinaj la peștera și chilia ei de la Schitul Sihla.

La 20 iunie, 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat pe Sfânta Teodora de la Sihla, trecând-o în rândul sfinților, cu zi de prăznuire în calendar la 7 august.

Mai multe despre viața Sfintei Teodora găsești citind articolul Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla.

11 August - Sfântul Ierarh Nifon - primul sfânt canonizat pe pământ românesc

Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, este primul sfânt canonizat pe pământ românesc și cel care a alcătuit Rugăciunea de Dezlegare care se citește la Slujba înmormântării. Un mare dar oferit de către Sfântul Ierarh Nifon spiritualității și culturii noastre este apariția trilogiei macariene: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512), toate tipărite la îndemnul său. (sursa: aici)

15 August - Adormirea Maicii Domnului - cea mai importantă sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu

Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare ortodoxă și catolică celebrată pe 15 august, în care se comemorează trecerea Fecioarei Maria din această lume. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăția cerească a lui Hristos, în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.  Romano-catolicii numesc această sărbătoare Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. 

Câteva datini și obiceiuri interesante în această zi:

• Sărbătoarea Sfânta Maria  mai este numită și Sfânta Maria Mare, Sântămaria sau Uspenia
• În dimineața zilei de Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului), femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor
• În satul tradițional, data de 15 august deschidea sezonul nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi începea și sezonul târgurilor și iarmaroacelor de toamnă.
• Fetele care doresc să se mărite trebuie să spele cu apă de busuioc icoana Maicii Domnului pentru ca Fecioara să le ajute să-şi întâlnească alesul 
• Unul dintre cele mai cunoscute pelerinaje de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Mai multe obiceiuri, tradiții și superstiții de ziua Adormirii Maicii Domnului găsești citind articolul Adormirea Maicii Domnului.

16 August - Sfinții Martiri Brâncoveni - prăznuirea voievodului martir Constantin Brâncoveanu

În această zi, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfântului Mucenic Constantin Brâncoveanu Voievod și a fiilor săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei, precum și a lui Ianache Sfetnicul. 

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Muntenia, dar și din Transilvania. A dat Bucureștiului o nouă Academie Domnească, transformând școala de la Sf. Sava în "colegiu public pentru pământeni și străini", cu o programă asemănătoare instituțiilor de grad superior. A ctitorit mai multe biserici și mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni, Biserica "Sf. Gheorghe Nou" din București, unde odihnesc sfintele sale moaște.

Pentru că a refuzat să se lepede de la credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român Constantin Brâncoveanu a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache. "De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!" (sursa: aici)

17 August - Sfântul Gheorghe Pelerinul și Sfântul Miron

Sfântul Gheorghe Pelerinul a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 5 octombrie 2017, cu zi de pomenire la 17 august. Încă din fragedă vârstă mânca puţin, postea şi iubea singurătatea, având o mare bucurie să se roage în biserica satului, chiar şi atunci când nu erau slujbe, mai mult noaptea; iar ziua, când era cu vitele, se retrăgea în locuri tăinuite şi făcea multe metanii, cugetând la cele dumnezeieşti. Sfântul Gheorghe Pelerinul a vieţuit în smerenie şi osteneală, fiind propovăduitor, prin viaţă şi prin cuvânt, al Evangheliei lui Hristos, pentru care a fost hărăzit de Dumnezeu cu bogat har, prin care a săvârşit minuni şi vindecări, atât în vremea vieţii pământeşti, cât şi după moarte, fiind cinstit de credincioşi. (sursa: aici)

Sfântul Miron a trăit în zilele împăratului Deciu (249-251) și ale lui Antipatru domnul Ahaiei. El era preot cu bună înțelegere, bogat și de neam cinstit, iubit fiind și de Dumnezeu și de oameni. În ziua Nașterii lui Hristos intrând Antipatru în biserică să prindă pe creștini ca să-i chinuiască, Sfântul Miron l-a înfruntat. De aceea, a fost mult chinuit și silit să aducă jertfă idolilor, dar el a refuzat. Din acest motiv, Sfântul Miron a fost supus la diferite chinuri. Iar apoi a fost dus la Cizic, unde i s-a tăiat capul cu sabia, și așa și-a primit cununa muceniciei. (sursa: aici)

26 August - Sfinții Adrian și Natalia

Sfinții Adrian și Natalia, soț și soție, au trăit în Nicomidia, în vremea împăratului Maximian. Adrian era păgân și pretor al Nicomidiei, iar Natalia era creștină. Povestea lor este una dintre cele mai frumoase povești de dragoste ale istoriei însă nu o povestire despre plăcere, ci despre durere, durerea mucenicească. Credința neclintită a Nataliei în Dumnezeu a determinat-o să-și îndemne soțul, pe Adrian, să suporte chinuri groaznice, fiind încredințată că acestea vor fi scurte, aici pe Pământ, comparativ cu plata veșnică ce are să-și ia în Cer. Cei doi erau căsătoriți de doar 13 luni când tânărul Adrian, în vârstă de 28 de ani și născut din neam ales, cu o slujbă bună, sub Împăratul Maximian a decis să-și dea viața lui Hristos. Mai multe despre această poveste găsești citind articolul Sfinții Adrian și Natalia.

29 August - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul - ultima mare sărbătoare din anul bisericesc (01 septembrie - 31 august)

Ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post în care ni se cere să postim, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să ne asemănăm cu viața înfrânată a lui Ioan.  Prin această sărbătoare ni se revelează că toți cei care nu au fost străini de pocăința vestită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai.

Câteva datini și obiceiuri interesante în această zi:

• este bine să nu se mănânce o serie de alimente a căror formă amintește de cea a capului, precum roșiile, pepenii și alte fructe, și să nu se bea băuturi de culoare roșie, ca sângele care a fost vărsat la tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
• nu se toacă și nu se mănâncă varză, pentru că „sfântului, de șapte ori i s-a tăiat capul ca pe varză și iarăși a înviat”
• se postește pentru vindecarea de boli, dar se postește de către tot creștinul indiferent în ce zi ar cădea
• În această zi, să nu se taie nimic, fiind pericol de îmbolnăvire de friguri pentru cel care o face.

Mai multe despre această zi găsești citind articolul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

30 August - Sfântul Alexandru, protectorul omenirii

Sfântul Alexandru a fost episcop în Constantinopol în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). Este unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii și un apărător neînfricat al credinței creștine. A dus o viață modestă fără știința cărților însă, datorită virtuților sale, a fost considerat îndeajuns de demn încât să îl slujească pe Sfântul Mitrofan, iar apoi să ajungă el însuși Patriarh. În calitate de Patriarh, Sfântul Alexandru a dus o luptă extrem de grea cu adepții ereziei ariene și cu filosofii. A murit în anul 337, la vârsta de 98 de ani. (sursa: aici)

Câteva obiceiuri și tradiții legate de această zi:

• Se spune că nu este bine să îți vorbești aproapele de rău; 
• Biserica îndeamnă toți credincioșii să fie mai milostivi cu cei năpăstuiți de soartă; 
• Creștinii sunt îndemnați să spună rugăciunea Sfântului Alexandru. (citește: aici)

Dacă ți-a fost plăcut acest articol sau ți-a fost util, lasă-ne comentariul tău mai jos.