Biserica Sfinții Ioachim și Ana

Locuitorii de aici, fiind creștin-ortodocși, au simțit nevoia de a zidi un lăcaș de rugăciune, pentru săvârșirea sfintelor slujbe.

În sprijinirea acestei afirmații, avem o pisanie de la o veche biserică, unde se spune clar că, la Varteju, în anul 1798, exista o biserică de lemn, pe locul unde se află astăzi actuala biserică. Daca în acest an este consemnată ca existand o biserică, este de înțeles că ea ar putea avea și o oarecare vechime.

După cum amintește pisania vechii biserici de lemn, de care am amintit mai sus, acesteia i-a urmat o biserică de zid, făcută de aceiași ctitori Constantin și Maria Lehli, în anul 1818, domn fiind Ion Vodă Caragea. Aceasta biserică de zid a rezistat timpului din anul 1818 și până în anul 1912 când, probabil, nemaiprezentand nici o siguranță a rezistenței materialelor, s-a pornit la ridicarea actualei biserici.

Începută în anul 1912 , dar din cauza lipsurilor, a mâinii de lucru si a primului Război Mondial, biserica a fost terminată în anul 1992.

Privită de la distanță, am putea spune că biserica este clădită în stil românesc, dar are și elemente de stil gotic, lucru firesc, întrucât arhitectul a fost italian. Construcția este din cărămidă, la scara monumentală. Biserica are trei turle, lungimea de 30 de metri și o lățime de 12 metri.

Biserica are cafas pentru cor și amvon pentru predicator. Ușile de la intrare din stejar, înalte de 4 metri, au fost executate în Germania. Din anul 1992, biserica a trecut cu bine peste cutremurul din anul 1941, neavand nevoie de reparații până în anul 1948.

În acest an s-a pictat biserica din contribuția cetățenilor și cu ajutorul substanțial al Ministerului Cultelor, ocazie cu care se construiește și capela din cimitir. Aceste lucrări se fac cu ajutorul domnului Stânciu Stoian, fiu al satului și, pe atunci, Ministru al Cultelor, care a purtat de grijă pentru bunul mers al lucrărilor.

Pictura a fost și ea refăcută de pictorul Profetă, în tempera, la proporții monumentale. De amintit este și preotul Constantin Anastasiu (1898-1946), în timpul căruia s-a construit actuala biserică.