Biserica Sfântul Apostol Iacob

Istoric

În timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) au fost exercitate presiuni pentru trecerea juzilor catolici ai Câmpulungului la ortodoxie.

Într-o cronică realizată în 1764 de Blasius Kleiner, un călugăr franciscan din Câmpulung, se arată că Bărăția a fost deservită mai întâi de călugări dominicani și mai apoi de franciscani.

Ansamblul a fost restaurat la începutul anilor 1960 de arhitectul Ștefan Balș, care a degajat clădirile istorice de construcțiile parazitare și a redat nivelul original al pavimentului interior și exterior. În anii 1963–1965 au fost întreprinse cercetări arheologice, conduse de Dinu V. Rosetti, în legătură cu restaurarea ansamblului Bărăției. Cercetările au dovedit că biserica existentă reprezintă corul, ridicat în secolul al XV-lea, în locul fundațiilor corului unui edificiu din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în prelungirea navei acestuia, care a fost mai târziu dărâmată. Săpăturile au scos la lumină fundațiile corului inițial și cele ale navei, care au fost puse în valoare prin restaurare.

Ansamblul bisericii catolice „Sfântul Iacob” - Bărăția este compus în prezent din trei obiective distincte:

1. Biserica Sfântul Iacob, corul gotic al bisericii medievale, în forma actuală din 1760;
2. Turnul Bărăției (1730). Fundamentul și primele două niveluri ale clopotniței datează din perioada medievală, fiind vechiul turn de intrare (pe portalul de vest) al bisericii. La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost ridicat încă un etaj, cu un acoperiș ascuțit, montându-se și un orologiu[1];
3. Casa parohială (secolul al XVII-lea).