Biserica Sfânta Treime

Despre noi vezi date de contact

Istoric

Biserica Sfânta Treime este situată în strada Ion Maiorescu nr.9 (fosta Barbu Ştirbei ), în faţa Colegiului Naţional Carol I. A fost ctitorită de Dumitrana Ştirbei, văduva lui Constantin Ştirbei, între anii 1765-1768. Faptul că biserica a început să se construiască în 1765, ne-o dovedeşte un document din 15 decembrie 1765, care spune că: „Dumitrana Ştirbei făcuse o biserică lângă casele sale din Craiova”.
Biserica a fost ridicată la marginea Craiovei, pentru a avea întinderea necesară pentru „curte”. Curţile boiereşti din jurul bisericilor constituianu la început prima margine a oraşului, că mai târziu să formeze centrul cel mai dezvoltat al Craiovei.
Dumitrana Ştirbei a înzestrat biserica, la 1782 a comandat la Sibiu un policandru cu 24 de sfeşnice şi a zugrăvit biserica. Zugravul a fost adus de la Sibiu, de Barbu Ştirbei, fiul Dumitranei. În 1790 s-a adus un coplot cu următoarea inscripţie: „acest clopot s-a făcut de dumneaei stolniceasa Dumitrana Ştirboaica şi l-au aşezat la hramul sfintei Troiţe în Craiova”. După 1811 aici se construiesc chilii după dorinţa exprimată în testamentul biv vel dvornicului Barbu Ştirbei.
În această biserică, la 1821, s-au închis arnăuţii veniţi de la Bucureşti împotriva lui Tudor Vladimirescu, provocându-i mari stricăciuni şi în urma lor biserica a trebuit să fie reparată. În anul 1823 a fost refăcut acoperişul, biserica fiind acoperită cu „şindrilă măruntă, lucrată bine şi bătută în patru ”.
În urma cutremurului de la 1838 nu s-au produs mari avarii. În anul 1840 a fost refăcută de Barbu Ştirbei (viitorul Domn al Ţării Româneşti) şi tot atunci i s-a aşezat şi pisania care arată primii ctitori. În 1890 i s-a făcut o nouă reparaţie, iar între anii 1901-1906 a fost dărâmată şi reclădită după planurile arhitectului André Lecomte de Nouy, cel care a refăcut din temelie şi biserica Sfântul Dumitru din Craiova.
Printre epitropii bisericii care au administrat averile acestui lăcăş s-a aflat şi Anton C. Brăiloiu (prefect de Dolj), care a ajuns la conflict cu Ştirbei şi astfel el numeşte epitrop pe maiorul Alfred de Marentzeler (austriac de confesiune romano-catolică). A reparat şi el biserica, a dărâmat chiliile construite după 1811 şi pe locul lor a amenajat o grădină frumoasă. În timpul primului război mondial, sarcina de epitrop i-a revenit preşedintelui Curţii de Apel din Craiova, Mihalache Măinescu.
În biserică sunt îngropaţi Dumitrache Bibescu şi soţia să, Catinca Văcărescu.
În anul 1890 s-a încercat că din fondurile bisericii să se facă un spital, dorinţă ce nu s-a realizat. S-a făcut totuşi un dispensar medical pentru săraci, instalat provizoriu în casele de lângă biserică, iar după 1940 într-un local propriu.