Despre noi

Biserica este deschisă zilnic între orele 8.00 - 16.00.
Programul cu titlu permanent este următorul:
În fiecare sâmbătă, Sfânta Liturghie începe la ora 9.00, iar slujba de Parastas la ora 10.30.
În fiecare duminică sau la praznicele bisericești, Utrenia începe la ora 8.30, iar Sfânta Liturghie la ora 10.00.
Programul săptămânal poate fi consultat la avizierul bisericii.

Istoric

Primele ştiri privitoare la existenţa unui locaş de cult pe locul bisericii Albe de azi, datează de la începutul secolului al XVIII-lea, ctitorii ei fiind preotul Neagu Dârvaş, jupâneasa Rada şi jupâneasa Vişa. Cu ocazia săpăturilor arheologice întreprinse în anul 2012, au fost identificate ruinele zidurilor altarului, catapetesmei şi naosului de la această primă biserică, altarul acesteia fiind situat, pe locul pronaosului bisericii de azi.

O piatră de mormânt, cu data 1715, tăiată şi pusă la spălătorul din altar, este o dovadă că biserica exista în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru anii 1747, 1766,1798 sunt menţionate şi unele însemnări manuscrise pe paginile unor cărţi liturgice care au aparţinut bisericii Albe. În anul 1774, biserica era înscrisă în lista bisericilor bucureştene. În anul 1784, din grija postelnicului Nicolae Patrichie, au fost făcute lucrări de refacere şi întreţinere la biserică. Mahalaua şi biserica popa Dârvaş sunt menţionate în numeroase documente din secolul al XVIII-lea.

În anul 1810, Catagrafia bisericilor din Bucureşti menţiona Biserica Albă din mahalaua Popa Dârvaş cu trei preoţi slujitori: Ioan sin popa Pârvu, Neculaie sin Neagu şi Şerban sin Vasile. În urma ruinării bisericii preotului Neagu Dârvaş, datorită cutremurelor de la începutul secolului al XIX-lea, aceasta a fost rezidită în anul 1827, de marele clucer Nicolae Trăsnea şi de soţia sa Maria.

Ctitorii primei biserici de la începutul secolului al XVIII-lea, şi ai bisericii de la începutul secolului al XIX-lea au fost, aşadar, un preot şi un dregător cu funcţii administrative la curtea domnească, două categorii ale elitei societăţii româneşti moderne, ei înscriindu-şi numele în istoria culturală şi bisericească românească a oraşului Bucureşti, din acest timp.

De la numele ctitorilor, biserica a primit numele de biserica popa Dârvaş sau biserica Vișichii. Numele de biserica Albă i s-a atribuit la începutul secolului al XIX-lea, aceste nume coexistând apoi până în a doua jumătate a secolului al XX-lea.Î n anul 1873, biserica a fost reparată radical prin purtarea de grijă a administratorilor bisericii, maiorul Nicolae Popovici, comerciantul Ionița Constantin şi preotul Vasile Pop.

Săpăturile arheologice întreprinse în anul 2012 au indentificat existenţa unui cimitir în jurul bisericii Albe, în secolele XVIII-XIX. 

Pe tot parcursul secolului al XX-lea, biserica Albă a cunoscut numeroase lucrări de reparaţii interioare şi exterioare, în anii 1909, 1914, 1941, 1945, 1964, 1977, 1988, 2012-2014.

Localizare pe hartă

Date de contact

Site / Social Media