Adaugă un comentariu

Atunci când un om părăsește această lume și trece la cele veșnice, corpul său este supus unui proces iremediabil de descompunere cauzat atât de schimbările care se petrec în interior, cât și din cauza interacțiunii cu mediul extern. Acesta este motivul pentru care se recurge la metoda de îmbălsămare, cu scopul de a se încetini procesul de descompunere.

imbalsamare definite proces etape

Obiceiul îmbălsămării își are originea în Egiptul Antic, unde egiptenii au început să practice această metodă după descoperirea unor corpuri perfect conservate în nisipul deșertului. În timp, nisipul uscat din deșert a ferit corpul decedat de acțiunea aerului și a umezelii, împiedicând în acest fel descompunerea naturală. Îmbălsămarea morților la egipteni avea de a face în mare parte și cu diverse motivații religioase. Motivul pentru care făceau asta îl constituia credința lor în faptul că trupul trebuie să rămână intact când cineva trece la cele veșnice.

Tehnica îmbălsămării  este întâlnită și în cultura incașă sau cea a dinastiei Han, din China. Progresiv, tehnica îmbălsămării a fost preluată și utilizată și în Evul Mediu, respectiv și în perioada Renașterii. Mai ales nobilii recurgeau la acest proces, în semn de respect pentru cei decedați.

Articolul acesta urmează să detalieze procedeul de îmbălsămare, etapele acestuia și normele legale privind metodele și tehnicile de îmbălsămare.

 

Ce se întâmplă în corpul uman după ce moare?

Procesul de descompunere a cadavrului începe la doar câteva minute după ultima suflare. Când inima încetează să mai bată, intervine algor mortis, etapă în care corpul se răceşte până atinge temperatura mediului înconjurător. Cum oxigenul nu mai ajunge la celule, acestea mor şi produc enzime, favorizând dezvoltarea unui mediu propice bacteriilor. Acest lucru va declanşa procesul de descompunere.

Gravitatea îşi pune amprenta asupra corpului uman încă din primele momente după moarte. Culoarea pielii devine tot mai albă, iar pentru că circulaţia sângelul s-a oprit, celulele roşii se deplasează către părţile corpului care sunt cele mai apropiate de sol, unde se formează cheaguri şi noduli. Această etapă este cunoscută în termeni ştiinţifici drept livor mortis, când partea inferioară a corpului capătă o nuanţă purpurie-roşiatică. 

Rigiditatea postmortală - rigor mortis - se instalează în maxim patru ore de la deces. Corpul îşi pierde elasticitatea, iar muşchii înţepenesc progresiv, pe fondul modificărilor chimice. După 36–48 de ore, muşchii se relaxează, iar corpul devine mai moale. 

Bacteriile anaerobe care se află în tractul gastrointestinal încep să "mănânce" organele. Enzimele din pancreas fac ca organul să înceapă să se "digere". Procesul numit putrefacţie este unul urât mirositor, întrucât bacteriile responsabile eliberând putresceină şi cadaverină.

 

Ce este îmbălsămarea?  

Îmbălsămarea este procedura prin care se conservă un cadavru de om sau animal, pentru oprirea procesului de descompunere apărut la câteva ore după deces, proces produs de acțiunea bacteriilor. Îmbălsămarea se efectuează cu scopul de a păstra un aspect natural și viu al corpului persoanei decedate începând de la data decesului până la funeralii, prevenind în același timp infecții ce se pot răspândi la cei prezenți la ceremonie. Procesul de îmbălsămare este realizat de către o persoană specializată în tehnica îmbălsămării din cadrul unei firme de pompe funebre căreia îi revine sarcina de a pregăti corpul decedatului înainte de înmormântare.  

 

Îmbălsămare versus tanatopraxie

Evoluția tehnologiei dar și dorința de a satisface în detaliu nevoile clienților au influențat dezvoltarea domeniului de servicii funerare. Au apărut noi metode mai performante de îmbălsămare, mai eficiente și totodată mai complexe. Acum, tot mai des îmbălsămarea este realizată folosind o tehnică numită tanatopraxie, un procedeu foarte complex folosit pentru a conserva corpurile neînsuflețite. Pe scurt, întâi are loc procesul de igienizare a corpului, urmat de măsurile de aseptizare și rehidratare. Astfel, corpul decedatului capătă un aspect mai natural. După aceea, urmează cosmetizarea persoanei decedate. Scopul final al tanatopraxiei este restaurarea și îngrijirea acordată persoanei decedate pentru a recrea forma și culoarea sa naturală. 

 

Norme legale privind metodele și tehnicile de îmbălsămare și tanatopraxie

HG nr 741 din 2016 dezbate în capitolul III normele legale privind metodele și tehnicile de îmbălsămare și tanatopraxie. Am selectat mai jos câteva paragrafe care descriu în detaliu procesul de îmbălsămare, metodologia și aparatura necesară. Toată legislația privind acest subiect o poți găsi aici.

 

“Art. 16. - În înțelesul prezentului act normativ următorii termeni se definesc astfel:

  1. Tanatopraxia reprezintă un ansamblu de metode și tehnici care se aplică după moarte corpului uman prin care se realizează igienizarea, îmbălsămarea, la nevoie restaurarea, reconstrucția și îngrijiri de estetică mortuară în scopul conservării temporare a corpului, precum și pentru a reda decedatului o înfățișare cât mai apropiată de cea anterior cunoscută, astfel încât să poată fi prezentat cu demnitate familiei și pregătit pentru funeralii;
  2. Îmbălsămarea modernă se referă la tehnici prin care după moarte sunt injectate în cadavru pe cale vasculară sau pe alte căi, în cazul în care sistemul vascular nu este integru, diferite substanțe chimice cu scopul de a opri acțiunea bacteriilor și procesul de distrucție natural, precum și de a fixa țesuturile astfel încât să se realizeze conservarea temporară sau definitivă a corpului; ….

 

Art. 17. 

  1. Produsele folosite la conservarea cadavrului, precum cele folosite la îmbălsămare/tanatopraxie trebuie să facă parte din categoria produselor biocide și să fie avizate/autorizate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014, cu modificările și completările ulterioare.
  2. Produsele biocide folosite la îmbălsămare/tanatopraxie vor fi utilizate în conformitate cu prevederile din actul administrativ de punere pe piață a produselor respective și în cantități care să nu ducă la conservarea definitivă a corpului, pentru a evita contaminarea solului și a permite reînhumările ulterioare…...

 

Art. 18 

Activitatea specifică prin care se acordă servicii sub formă de îngrijiri mortuare și de tanatopraxie persoanelor decedate presupune obligativitatea deținerii unei truse de îmbălsămare/tanatopraxie care va conține un set minimal de instrumente, după cum urmează: un bisturiu cu lame detașabile, depărtătoare, pense, tuburi vasculare de diferite diametre, seringi și ace hipodermice, pompa pentru lichide, inclusiv cu aspirație, ace drepte și curbe pentru cusut, ață chirurgicală, sondă canelată, foarfecă mare și mică, stilet butonat, tifon, vată, substanțe dezinfectante, soluții pentru îmbălsămare, trusă de machiaj….”

La finalul procesului de îmbălsămare / tanatopraxie, se eliberează un certificat de îmbălsămare. Vezi model aici

Acesta se eliberează de către medicul/tanatopractorul care a efectuat îmbălsămarea / tanatopraxia precizând locul său de muncă, locul în care și-a desfășurat procedeul de îmbălsămare/tanatopraxie, declarația cu privire la substanțele folosite.

Se eliberează într-un singur exemplar, care se predă solicitantului, după achitarea taxei respective corespunzătoare manoperelor prestate.

 

Etapele procesului de îmbălsămare

În principal, procesul de îmbălsămare are 4 etape:

1. Etapa de igienizare

În această etapă se urmărește pregătirea corpului pentru acest proces. Mai exact, corpul se curăță și se poziționează în vederea diminuării rigidității postmortale. După deces, corpul este supus procesului de înțepenire treptată a musculaturii, fiind afectată atât partea netedă, cât și cea cardiacă și scheletică.

 

2. Etapa de conservare

În această etapă are loc îmbălsămarea propriu-zisă. Se au în vedere următorii pași:

  • Îmbălsămarea arterială – eliminarea sângelui din corp, fiind scos din vase în același moment cu inserarea soluțiilor de îmbălsămare în artere. Pentru a realiza acest proces se utilizează un aparat de pompare ce imită mecanismul inimii;
  • Îmbălsămarea cavității – aceasta se realizează printr-o mică tăietură la nivelul abdomenului. Se folosește un instrument chirurgical ascuțit denumit trocar prin care organele din cavitatea toracică și abdomen sunt perforate. Fluidele din organe sunt eliminate, fiind înlocuite cu soluții de îmbălsămare. Incizia realizată este ulterior închisă în vederea prevenirii eliminării lichidelor.

După realizarea acestor 2 procedee, corpul este curățat din nou, fiind pregătit pentru cosmetizare.

 

3. Etapa de cosmetizare

Este foarte important ca firma de pompe funebre care se ocupă de procesul de îmbălsămare să se asigure că imaginea finală a decedatului este una demnă, cât mai apropiată de cea naturală, astfel încât familia și toți apropiații acestuia să rămână cu o amintire plăcută despre cel/cea care până nu demult făcea parte din viețile lor.

În această etapă se urmărește aplicarea unor produse cosmetice în vederea îmbunătățirii întregului aspect. În funcție de starea corpului (decolorare, urme ale suferinței etc.) se aplică ceară sau machiaj pe față, gât și mâini. Se poate utiliza și pudră pentru a păstra uscat corpul și a evita riscul de apariție a unor porțiuni uleioase ale pielii. De asemenea, părul este spălat și aranjat conform cu aspectul avut în timpul vieții. După ce sunt realizate aceste proceduri, se are în vedere ultimul pas și anume îmbrăcarea decedatului.

 

4. Etapa de prezervare

După etapele mai sus menționate și așezarea corpului celui decedat în sicriu, persoana decedată poate fi introdusă într-un frigider mortuar în așteptarea pregătirilor pentru priveghi și pentru înmormântare. Majoritatea firmelor ce oferă servicii funerare, pun la dispoziția familiilor îndurerate frigiderele mortuare pentru a-și conserva persoanele dragi decedate în momentul în care înmormântarea nu mai poate fi susținută în timp util. Mai mult decât atât, dacă ai nevoie de transportul persoanei decedate într-o localitate îndepărtată sau chiar într-o altă țară, firma de pompe funebre îți poate pune la dispoziție o mașină funerară echipată cu un frigider mortuar pentru a se asigura conservarea corpului persoanei decedate, mai ales dacă te afli în plin sezon canicular.

 

Concluzii

Îmbălsămarea reprezintă un proces prin care sunt inserate substanțe dezinfectante în corpul persoanei decedate. Acest proces are rolul de a conserva trupul și menține un aspect estetic corespunzător al celui ce s-a stins din viață. 

În comparație cu îmbălsămarea clasică, tanatopraxia este un procedeu modern de îmbălsămare. Acesta este realizat după reguli clar precizate, garantând conservarea corpului persoanei decedate. Prin intermediul acestei metode, corpul poate fi păstrat într-o stare intactă timp de câteva zile (8-10 zile), la un climat normal.

Îmbălsămarea este un serviciu funerar obligatoriu prin lege deoarece fără acesta nu se poate efectua transportul funerar, nu se poate depune decedatul la capelă sau la biserică și nici nu se poate efectua incinerarea umană, dacă este cazul. Aceasta procedură este necesară și trebuie făcută numai de personal calificat, care în urma efectuării acestui procedeu va elibera certificatul de îmbălsămare. Potrivit cadrului legal privind aceste servicii funerare, îmbălsămarea sau tanatopraxia pot fi efectuate doar de specialiști ce dețin competențe specifice acestui domeniu. Este necesar ca procesul să fie efectuat în cadrul unui spațiu amenajat special pentru asta, unde să existe ustensilele și substanțele necesare.

Comentarii