Persoanele publice din România și familiile lor aleg tot mai des incinerarea în detrimentul înmormântării clasice, deși Biserica Ortodoxă se opune practicii și le interzice preoților să oficieze ultima slujbă în aceste cazuri. Nume celebre, vedete, persoane publice, artiști, actori, politicieni optează pentru incinerare, grăbind astfel procesul pe care nu și-l doresc după trecerea la cele veșnice.

personalitati incinerare
1. Sergiu Nicolaescu

Renumitul regizor Sergiu Nicolaescu s-a stins din viață la vârsta de 82 de ani, in data de 03 ianuarie 2013, cauza fiind o operație de peritonită ale cărei complicații i-au afectat inima și plămânii. Soția regizorului a decis să îi incinereze trupul conform dorinței lui, în cadrul unei ceremonii rezervate doar familiei și apropiaților. Regizorul a primit onorurile militare cuvenite, însă nu a beneficiat de slujbă religioasă. Urna cu cenușa lui Sergiu Nicolaescu a fost înhumată la Cimitirul Bellu Militar.

Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care a şi jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate. Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai prolific din cinematografia românescă, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional. Din filmografia sa amintim: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1971), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Chemarea aurului'' (1973), ''Nemuritorii'' (1974), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Accident'' (1976), ''Osânda'' (1976), ''Pentru patrie'' (1978), ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), ''Revanşa'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1979), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981), ''Ringul'' (1983), ''Ciuleandra'' (1984), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985), ''Francois Villon - poetul vagabond'' (1987), ''Mircea'' (1988), ''Coroana de foc'' (1990), ''Oglinda - Începutul adevărului'' (1993), ''Punctul zero'' (1995), ''Triunghiul morţii'' (1999), ''Orient Expres'' (2004), ''15'' (2005), ''Supravieţuitorul'' (2008), ''Carol I'' (2009), ''Poker'' (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ''Nea Mărin Miliardar''), ''Ultimul corupt din România'' (2012).  (sursa agerpres.ro).

 

2. Andrei Gheorghe 

Jurnalistul Andrei Gheorghe a lăsat cu limbă de moarte familiei să fie incinerat, iar cei apropiați i-au respectat dorința întocmai. La data de 19 martie 2018, aceasta a suferit un atac de cord, iar trupul său a fost găsit fără suflare în toaleta locuinței sale din Voluntari. Jurnalistul avea 56 de ani și suferea de inimă de câțiva ani. Chiar dacă nu era o persoană religioasă, familia lui Andrei Gheorghe și-a dorit o slujbă religioasă care a fost oficiată de un preot recunoscut de Biserica Ortodoxă. La mai puțin de doi ani, și ultima soție a lui Andrei Gheorghe, Petruța Gheorghe, s-a stins și ea la 52 de ani, iar trupul ei a fost incinerat.

Pe lângă realizarea de emisiuni radio şi TV, Andrei Gheorghe a deţinut funcţii de conducere la posturile unde a lucrat: director general al Radio Sky Constanţa şi Pro FM Bucureşti, director de programe al trustului Media Pro, consilier de marketing la Antena 1. 

 

3. Cristina Țopescu

Jurnalista și vedeta TV Cristina Țopescu a murit la vârsta de 59 de ani, fiind găsită în propria casă din orașul Otopeni în data de 12 decembrie 2020. Cauza morții se pare că a fost un infarct miocardic acut, infarct ce a survenit în timpul somnului, corpul neînsuflețit al jurnalistei fiind descoperit la trei săptămâni de la infarct. Fiică a celebrului comentator sportiv Cristian Țopescu, vedeta TV și-a exprimat dorința în timpul vieții de a fi incinerată, urna cu cenușă fiindu-i depusă la Cimitirul Bellu.

Ea fost primul și, probabil, singurul jurnalist român pentru care avionul prezidențial românesc și-a întârziat decolarea, pentru că Ion Iliescu îi voia musai prezența în delegație. Din respect. Regele Mihai și Regina Ana au primit-o în casa regală, i-au povestit despre exil și despre tot ce-a fost atunci, când a fost. Presa românească a câștigat atunci, în 2005, un interviu-document, necenzurat, adevărat. (sursa digi24.ro

 

4. Christine Valmy

Faimoasa creatoare a brandului american ce i-a purtat numele, Christine Valmy, alintată și “Mama Cosmeticii”, a încetat din viață la data de 18 ianuarie 2015, la vârsta de 88 de ani, deces provocat de o viroză luată din avion care a condus la probleme cardiace fatale. Afacerista a lăsat prin testament dorința ca trupul ei să nu fie expus public și să fie ars în cea mai mare discreție.

 

5. Liviu Ciulei 

Considerat cea mai complexă personalitate pe care a avut‑o vreodată teatrul din România, Liviu Ciulei - regizor, scenarist, scenograf și actor - a murit la vârsta de 88 de ani, în data de 25 octombrie 2011, într-o clinică din Germania. Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, spectacole de teatru, producții recompensate de-a lungul timpului cu distincții prestigioase. La dorința lui, acesta a fost incinerat la Munchen, iar urna cu cenușă a fost trimisă în România familiei sale. 

„Odată cu dispariţia lui Liviu Ciulei se închide un ciclu fenomenal al teatrului şi filmului românesc. Epoca de mari transformări spre valoarea unui teatru universal. Ciulei a impus o şcoală care are la bază cunoaşterea profundă a realităţilor umane transpuse în teatru şi a creat un stil inconfundabil al operei sale, dându-i definiţia de realism magic”– Ion Caramitru despre Liviu Ciulei

 

6. Silviu Brucan

Politologul Silviu Brucan, Ambasador al României în Statele Unite, a murit la vârsta de 90 de ani, pe 14 decembrie 2006. A jucat un rol important în Revoluția din 1989 și a rămas în memoria poporului român ca Oracolul din Dămăroaia, după ce a declarat că România va avea nevoie de 20 de ani pentru a deprinde democrația. Și-a dorit să fie incinerat astfel că ceremonialul de incinerare s-a desfășurat la Crematoriul Vitan Bârzești, în prezența celor apropiați.

 

7. Ludovic Spiess

Cunoscutul tenor Ludovic Spiess, fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti, a murit în data de 29 ianuarie 2006, la vârsta de 68 de ani, în timp ce se afla la vânătoare în localitatea Toporu, judeţul Teleorman. Cauza morții a fost infarctul. Peste 150 de persoane, prieteni, colegi, oameni de teatru sau film, au participat la ceremonia de incinerare a artistului. Sala crematoriului Vitan Bârzești a fost scăldată în acorduri de muzică clasică și, timp de câteva ore, oamenii marcați de durere au privit în tăcere sicriul în care se odihnea maestrul Spiess și i-au ascultat piesele acestuia. 

 

8. Doina Badea

Solista de muzică uşoară cu o voce unică şi inconfundabilă, Doina Badea a decedat la cutremurul din martie 1977, alături de soțul ei și cei doi copii. Avea 37 de ani și devenise celebră prin interpretarea unor piese de muzică ușoară, fiind una dintre cele mai populare și îndrăgite soliste de muzică ușoară din România. Această “Edith Piaf a României” a dăruit oamenilor nu doar muzica, ci și emoția de artist. Margareta Pâslaru, Dida Drăgan, Mihaela Mihai, Anda Călugăreanu, Aura Urziceanu, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, sunt doar câteva din numele mari alături de care artista urcă în nenumărate rânduri pe scenă, bucurându-se de un succes răsunător. Dintre melodiile care au consacrat-o: “Ploaia şi noi”, “Cânta un matelot”, “Șoapte de iubire”, “Țara unde m-am născut”, “Sună clopotele vieţii”, “Sburaţi porumbei…”, iar piesa “Din totdeauna pe acest pământ” este cea care îi aduce marele premiu de la Festivalul Mamaia, în anul 1977.

 

9. Ilarion Ciobanu

Actor celebru, Ilarion Ciobanu este singurul actor român care s-a dedicat în totalitate filmului. A murit la data de 07 septembrie 2008, la vârsta de 77 de ani, după o grea suferință provocată de un cancer faringian.  Ilarion Ciobanu a făcut roluri fabuloase în filme reprezentative ale cinematografiei românești, precum „Toate Pânzele Sus”, „Lumini și Umbre”, „Nemuritorii”, „Columna” sau celebra serie „Comisarul Moldovan”. În ciuda succesului pe care l-a avut în cariera sa, acesta a sfârșit într-o sărăcie lucie, în condițiile în care a refuzat să joace teatru și a acceptat doar roluri în filme. 

Trupul neînsuflețit a fost incinerat la crematoriul Vitan Bârzești, iar la funeralii au participat doar membrii familiei și câțiva prieteni. Familia marelui actor nu a cerut urna funerară administratorilor crematoriului și, drept urmare, cenușa acestuia va rămâne pentru totdeauna în curtea crematoriului, pe un perete cu niște nișe speciale, numit columbar. 

 

10. Radu Tudoran

Autorul celebrului roman „Toate pânzele sus!“, un best-seller care a încântat generaţii, Radu Tudoran rămâne unul dintre cei mai mare prozatori români şi autor al unor cărţi cu mult succes şi acum. Numele real al lui Radu Tudoran este Nicolae Bogza, fratele său mai mare fiind nimeni altul decât Geo Bogza. În 1938, Nicolae Bogza îşi ia numele literar de Radu Tudoran pentru a evita asocierea cu fratele său. A fost pasionat de aventură și călătoriile pe mare, motiv pentru care a scris în 1954 romanul „Toate pânzele sus!“. Radu Tudoran a scris peste 15 romane, plus ciclul „Sfârşit de mileniu“, compus din 7 volume. În 1977, numărul total al exemplarelor din cărţile sale, aproape fiecare reeditată de mai multe ori, depăşea cu mult 1,5 milioane de exemplare tipărite. A decedat la vârsta de 82 de ani, în data de 19 noiembrie 1992, din cauza unei boli a arterelor.

 

11. Rodica Ojog Brașoveanu

Cunoscuta scriitoare de romane polițiste, Rodica Ojog Brașoveanu, supranumită “Agatha Christie a României”, a încetat din viață la vârsta de 63 de ani, în data de 2 septembrie 2002, după ce fusese diagnosticată cu grave afecțiuni la inimă și plămâni. Licențiată în drept, Rodica Ojog Brașoveanu a profesat multă vreme avocatura. A debutat în televiziune în 1969 cu un scenariu aparte, urmat la doi ani de cea mai cunoscută carte a sa „Moartea semnează indescifrabil”. Rodica Ojog-Brașoveanu a publicat romane polițiste, istorice și alte povestiri (câteva exemple: "Moartea semnează indescifrabil" (1971), "Spionaj la mânăstire" (1972), "Omul de la capătul firului" (1973), "Cocoșatul are alibi" (1973), "Minerva se dezlănțuie" (1974), "Bună seara, Melania!" (1975), "Cianură pentru un surâs" (1975), "Cutia cu nasturi" (1994), "Întâlnire la Elysee" (1998).

Ultimele sale romane, apărute în 1999, se intitulează „320 de pisici negre” și „Un stilet cu șampanie”. Valentin Nicolau, editorul cărţilor sale,  care a cunoscut-o personal, afirmă: “Un mare profesionist al scrisului. Ca editor, mi-aş dori să mai am şansa să pot lucra cu cineva asemenea Doamnei Braşoveanu” şi „Pentru mine, Rodica Ojog-Braşoveanu este singurul scriitor român profesionist pe care l-am cunoscut. În alte împrejurări istorice şi culturale, cărţile Doamnei Ojog-Braşoveanu ar fi avut un destin internaţional”. (sursa: radioromaniacultural.ro

 

12. Mircea Eliade

Moartea lui Mircea Eliade, părintele “Istoriei Religiilor”, a lăsat multe semne de întrebare și a stârnit numeroase controverse cu privire la incinerarea sa după tradiția indiană și slujba oficiată la Chicago de către un pastor neoprotestant. Decesul său a survenit în urma unui atac cerebral, în data de 22 aprilie 1986, la vârsta de 79 de ani.

Ceremonia funerară a lui Eliade a avut loc la Capela David Rockefeller din incinta campusului Universităţii din Chicago, iar slujba a fost ținută de către un pastor neoprotestant (negru) - Arhiepiscopul de Cantembury - , un fost student de-al lui Eliade. La ceremonie, au fost citite fragmente din opera lui Mircea Eliade în cele trei limbi în care a scris, română, franceză și engleză. 

Un apropiat al familiei, Stelian Pleșoiu, afirmă că dorința lui Mircea Eliade și, mai târziu, a soției acestuia de a fi incinerați a fost confirmată prin testament. Totuși, au fost preoți care s-au îndoit de voința lui Eliade, considerând că a fost ars fără consimțământul său (părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa). (sursa adevarul.ro)   


13. Ștefan Mihăilescu Brăila

Marele actor de comedie Ștefan Mihăilescu Brăila a încetat din viață la data de 19 septembrie 1996, la vârsta de 71 de ani. Deși a fost un actor emerit, ce își juca rolurile cu o inegalabilă măiestrie artistică, a murit uitat de lume și în sărăcie. A jucat la teatrul “Maria Filotti” din Brăila, și a avut roluri excepționale în cinema în cele mai reușite comedii din cinematografia românească. De altfel, rolul său din “Nea Mărin Miliardar” și “Secretul lui Bachus” rămân memorabile și sunt vizionate cu mare plăcere și în zilele de astăzi. "Bachus" din filmul "Secretul lui Bachus", realizat în 1983 de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al lui Ștefan Mihăilescu Brăila. A fost și prezentator a numeroase emisiuni de teatru și divertisment la Radio și Televiziune.

În urma unui atac cerebral, a avut grave probleme de sănătate, trecând prin clipe groaznice deoarece a fost nevoit să reînvețe alfabetul, mersul, cititul. Ultimele săptămâni de viață și le-a petrecut singur la un spital din București, nefiind vizitat de nimeni. De altfel, acesta a fost și motivul pentru care a transmis soției sale să fie incinerat, pentru a nu rămâne nimic în urma lui, decât rolurile sale memorabile.

 

14. Grigore Antipa

Savantul român Grigore Antipa a încetat din viață la data de 09 martie 1944, în urma unui atac de anghină pectorală. În aceeași zi, soția sa Alina s-a sinucis, pentru a fi alături de el în ceruri. Dragostea pe care au împărtășit-o cei doi era foarte puternică, fiind cunoscuți ca un cuplu admirat de toți cei care îi cunoșteau. Durerea provocată de decesul lui Grigoraș (așa cum îi spunea soția) era insuportabilă și de aceea soția sa s-a otrăvit. Cei doi soți au fost incinerați împreună, iar urnele au fost montate una lângă alta. 

Marele om de știință Grigore Antipa a fost un deschizător de drumuri, fiind considerat întemeietorul oceanografiei românești. Muzeul Naţional de Istorie Naturală a României din Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină de la Constanţa sunt cele două mari edificii cu un renume datorat lui Grigora Antipa.

Totodată, Antipa mai este numit inventatorul dioramelor, biosociologiei, bioeconomiei și al muzeologiei moderne. A fost primul ecolog român, primul hidrobiolog român și primul oceanolog român. 

 

15. Garabet Ibrăileanu

Personalitate remarcabilă a literaturii române, critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier, Garabet Ibrăileanu a murit la data de 11 martie 1936, la vârsta de 64 de ani, în București. 

Este una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea. S-a afirmat cu „Spiritul critic în cultura românească”, debutul său editorial, în anul 1909. Remarcabile sunt şi alte apariţii editoriale care au purtat semnătura sa: „Scriitori şi curente” (1909), „Note şi impresii” (1920), „După război. Cultură şi literatură” (1921), „Scriitori români şi străini” (1926), „Studii literare” (1930), cărora li se adaugă şi eseurile „Literatura şi societatea” şi „Creaţie şi analiză”. (sursa radioromaniacultural.ro

În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa. A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu.

În anul 1934, se îmbolnăveşte și este internat la sanatoriul Casa Diaconeselor din București. Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti.

La 12 martie a fost incinerat, ceremonie în care, timp de un sfert de oră i s-a cântat andantele din Simfonia Nr.6 de Ludwig van Beethoven. Rămăşiţele sale pământeşti sunt depuse  la Cimitirul „Eternitatea” din Iași. La 28 octombrie 1948, Garabet Ibrăileanu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

 

16. Dumitru Bagdasar

Într-un articol de primă pagină al ziarului „Universul“ (nr. 164, duminică, 21 iulie 1946), medicul legist I. Stănescu scria: „Marți, 16 iulie, în miez de zi, într-un sat din creierii munților Carpați, unde se retrăsese în căutare de oxigen, profesorul universitar și ministrul Sănătății, dr. D. Bagdasar, lucid până în ultimul moment al vieții pământești, și-a dat, ca orice atom din nimicnicia acestei lumi, spre chinuitoare durere a copilei lui, a soției și alor săi, obștescul sfârșit. (…) Soarta, atât de crudă și pentru el și pentru ai săi și pentru neam, a vrut ca Maestrul să se stingă în floarea vârstei pe catedra nou înființată, iar ministrul Bagdasar să închidă ochii, în somn vecinic, tocmai atunci când trebuia să vegheze mai atent la sănătatea publică“.

Ceremonia de incinerare a trupului neînsuflețit a fost descrisă la momentul respectiv ca fiind cea mai semnificativă incinerare de după 1945. Slujba a fost oficiată de către un sobor de preoți însoțit de cor, iar participanții au venit într-un număr impresionant de mare. Alături de familie au fost prezenți miniștri, ambasadori, consilieri, medici, studenți și reprezentanți ai muncitorilor. 

Cine a fost Dumitru Bagdasar? A fost cel care a pus bazele școlii românești de neurochirurgie și care, împreună cu colegul său Constantin Arseni, a dat numele Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar - Arseni. De altfel, la școala românească de neurochirurgie și-a format echipa de aur de neurochirurgi alcătuită din doctorii Constantin Arseni, Ion Ionescu și Sofia Ogrezeanu-Ionescu. Aceasta din urmă a devenit prima femeie neurochirurg din România și, se pare, din lume. 

 

17. Eugen Lovinescu

Cel mai de seamă critic literar după Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu a fost un istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român. A încetat din viață la data de 16 iulie 1943, la vârsta de 62 ani, din cauza unei ciroze. Din păcate, biblioteca lui Eugen Lovinescu a fost confiscată și cărțile au fost arse într-o casă conspirativă a Securității Statului din centrul Bucureștiului. Este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. A fost profesor de latină la Liceul Matei Basarab din București și profesor la Colegiul Național Mihai Viteazul. 

Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu. 

Patronează - până la sfârșitul vieții - cenaclul Sburătorul și este director al revistei literare Sburătorul (1919-1922; 1926-1927).

 

18. Ionel Fernic

“Trubadurul zărilor albastre” , Ionel Fernic a fost cu adevărat un personaj care a marcat începutul de secolul XX în România. Deși a murit foarte tânăr (la 37 de ani, în urma unui accident aviatic în data de 22 iulie 1938), a lăsat în urma sa multe tangouri și romanțe care încântă generații chiar și în zilele de astăzi. „Iubesc femeia“, „Minciuna“, „La umbra nucului bătrân“, „De ce mi-ai spus că mă iubeşti“ sau „Îţi mai aduci aminte, doamnă“, cântate de Cristian Vasile, Zavaidoc, Jean Moscopol, Ioana Radu, Gică Petrescu, sunt doar câteva dintre cele 400 de melodii compuse de Fernic, adevărate şlagăre ale timpului său şi ale prezentului.

Pe lângă preocupările de scriitor, poet, textier şi gazetar, Ionel Fernic a devenit și pilot civil și unul dintre primii parașutiști români. La data la care a murit, Fernic venea ca pasager de zbor de la Varșovia în București pentru a participa la înmormântarea Reginei Maria. Avionul s-a prăbușit în pădurea bucovineană de la Negrileasa, jud. Suceava. La incinerarea sa în București a fost omagiat cu o frumoasă demonstrație de zbor deasupra Bucureștiului, ceremonie la care au participat prietenii săi din lumea muzicii și aviatori.

 

19. Valeriu Lazarov

Cunoscutul producător de televiziune Valeriu Lazarov a murit la data de 11 august 2009, la vârsta de 73 de ani, în urma unei intervenții chirurgicale la colon. Slujba a fost oficiată de către un preot catolic. La finalul ceremoniei, trupul maestrului a fost transportat pentru incinerare. 

Valeriu Lazarov a fost director general și consilier al televiziunii Telecinco din 1985 până în 1994 și un celebru realizator al Televiziunii Spaniole în anii 1970.

În articolul "Lazarov în anii schimbării", jurnalistul Carlos Rodriguez apreciază că realizatorul de origine română era însăşi televiziunea. "Nu că Lazarov nu era un mare creator şi tehnician al televiziunii, numai că aici, în Spania, într-o anumită măsură, Lazarov era televiziunea, în măsura în care a contribuit atât de puternic la stabilirea ei între noi, ca mare şi spectaculos fenomen de mase". Potrivit jurnalistului spaniol, analiza muncii lui Valeriu Lazarov ar avea nevoie de pagini întregi numai pentru a fi relatată. (sursa romania-actualitati.ro )

Este cunoscut ca “părintele” celei mai longevive emisiuni “Surprize, surprize” (difuzată timp de 9 ani la TVR), “Din dragoste”, “Iartă-mă”, “Sub alt chip”, “Ploaia de stele”.

 

20. Michaela Tonitza Iordache

Michaela Tonitza Iordache, nepoata pictorului Nicolae Tonitza şi profesor universitar doctor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale (UNATC) din Bucureşti, soţia regretatului actor Ştefan Iordache, a murit pe 13 martie 2010, la vârsta de 68 de ani. Trupul Michaelei a fost incinerat, iar cenuşa a fost depusă, cu slujbă religioasă, lângă sicriul lui Ştefan Iordache de la Gruiu. 

Profesoară de teatrologie, bursier Herder al Universităţii din Viena, recomandată pentru bursă de Tudor Arghezi, Michaela Tonitza Iordache a avut o carieră impresionantă, fiind unul dintre întemeietorii catedrei de teatrologie de UNATC şi director al Teatrelor Mic şi Ţăndărică.

A scris împreună cu George Banu „Arta teatrului", publicând ulterior şi volumele „Despre joc" şi despre Eliza Petrăchescu. A realizat şi importante dramatizări după romanele „Maestrul şi Margareta", după Bulgakov, sau „Oblomov", după Goncearov. Spectacolul „Maestrul şi Margareta", montat de Cătălina Buzoianu, i-a marcat, în 1980, cariera lui Ştefan Iordache la Teatrul Mic. (sursa adevarul.ro )

Povestea de dragoste dintre Michaela Tonitza Iordache și Ștefan Iordache a fost una impresionantă. Regizorul Șerban Marinescu considera că “povestea lor de iubire, profundă, încă nu a putut fi scrisă sau înțeleasă.

 

Lista de nume cunoscute care au ales incinerarea umană în locul înhumării poate continua, existând peste 2000 de celebrități care au optat pentru această variantă. Deși la momentul respectiv, decesul acestora și decizia lor de a fi incinerați au stârnit controverse, acest lucru nu le contestă calitățile lor sau ceea ce au lăsat ei în urmă.